Revista presei // Kremlinul deja lucrează la planul doi pentru deturnarea Moldovei; Suspans energetic, până pe 16 decembrie
Ziarele abordează felul în care RM ar urma să facă față unei posibile crize energetice, după ce ieri, premierul Dorin Recean, a solicitat Parlamentului sa aprobe stare de urgență, începând cu 16 decembrie. Publicațiile comentează și avertismentele făcute ieri în plenul Parlamentului de Serviciul de Informații și Securitate, potrivit cărora Rusia își va intensifica atacurile hibride in perspectiva alegerilor parlamentare din 2025.
Rețeta succesului Rusiei în Moldova ar fi o Românie care să nu mai ajute Chișinăul, scrie corespondentul DW, Vitalie Călugăreanu. Potrivit editorialistului, Rusia ar fi interesată să nu mai livreze gaz spre Republica Moldova provocând o criză energetică ce ar zdruncina economia statului și ar genera o catastrofă umanitară în regiunea transnistreană. Astfel, Republica Moldova este mai interesată ca niciodată ca România să fie stabilă din punct de vedere politic și să aibă un guvern sensibil la situațiile de criză energetică în care, aproape sigur, se va pomeni Chișinăul de la 1 ianuarie 2025, comentează Vitalie Călugăreanu. Autorul articolului subliniază că liniile care unesc sistemele energetice ale Republicii Moldova și României intersectează teritoriul Ucrainei. Astfel, autoritățile moldovene sunt aproape sigure că Rusia va încerca să lovească cu rachete acest segment energetic, pentru a scufunda Republica Moldova în întuneric în plină iarnă, scrie Călugăreanu. Potrivit acestuia, Rusia vrea să provoace în așa fel, nemulțumirea cetățenilor față de guvernarea pro-europeană în ajunul alegerilor parlamentare de anul viitor și să deturneze cursul pro-european al Republicii Moldova prin propulsarea unei majorități loiale Kremlinului în Parlamentul de la Chișinău. Din această perspectivă sumbră, autoritățile de la Chișinău urmăresc cu foarte multă atenție frământările politice de la București. Fără ajutor românesc și european, Republica Moldova nu va putea rezista unui astfel de scenariu, conchide autorul articolului din DW.
Fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, demis din funcție în contextul crizei gazelor naturale, spune, citat de TV8, că situația energetică pe ambele maluri ale Nistrului va fi mai clară lunea viitoare, 16 decembrie. Luni este ultima zi în care Gazprom poate rezerva unul din gazoductele disponibile pentru a furniza gaz în stânga Nistrului, notează publicația. Cel mai probabil scenariu, în opinia lui Parlicov, este că Rusia nu va tăia de tot livrările de gaz către regiunea transnistreană, ci doar le va reduce până la nivelul de consum social. Asta ar însemna că livrările ar putea fi înjumătățite, explică Parlicov.
Radio Chișinău publică un interviu excluziv realizat cu Roxana Mînzatu, vicepreședintele Executiv al Comisiei Europene, funcție care, este deținută în premieră de un oficial român, după cum remarcă postul de radio. Portofoliul pe care îl va gestiona în următorii 5 ani, îi va permite Roxaneii Mînzatu să ofere sprijin statelor candidate la aderare, inclusiv Republicii Moldova, astfel încât acestea să poată avansa cât mai rapid pe calea reformelor și a aderării la UE. Libera circulație a lucrătorilor, Fondul Social European Plus - care sprijină măsurile anti sărăcie, zona de educație și competențe sunt doar câteva dintre responsabilitățile sale directe, a menționat Roxana Mînzatu pentru Radio Chișinău. Oficialul european a remarcat că în noua sa postură deja a reușit să aibă o comunicare eficientă la Bruxelles cu președinta Maia Sandu și cu reprezentanți ai guvernului de la Chișinău. Asistența financiară pe care o primește și o va primi R. Moldova în calitate de stat candidat de la Uniunea Europeană, a fost unul dintre subiectele discutate. Este important să ajutăm R. Moldova să aibă toate beneficiile pe care poate să le aibă ca stat candidat, inclusiv acces la programe de finanțare, a subliniat Roxana Mînzatu în interviul acordat postului de rafio Chișinău.
Într-un editorial publicat pe deschide.md, comentatorul Mihai Isac explică de ce relația dintre Chișinău și NATO are o importanță strategică, atât pentru securitatea statală, cât și pentru stabilitatea regională. R. Moldova se află într-o poziție delicată, fiind un stat mic, cu o istorie recentă marcată de influențe externe și conflicte latente, remarcă expertul. Potrivit lui Mihai Isac, invazia militară rusă ilegală împotriva Ucrainei, dar și ocupația hibridă rusă în diferite regiuni din R. Moldova și Georgia, demonstrează pe deplin necesitatea ancorării într-o arhitectură de securitate solidă, bazată pe principii democratice. Nici cei mai mari critici ai NATO de pe malul Bîcului nu pot contesta faptul că niciun stat membru NATO nu a fost niciodată atacat pe scară largă așa cum a fost atacată Ucraina de către Moscova. Neutralitatea este exploatată intens de Federația Rusă pentru a-și consolida controlul asupra R. Moldova, utilizând atât mijloace diplomatice, cât și prezența militară de facto. Un exemplu flagrant al încălcării neutralității este prezența trupelor rusești în regiunea transnistreană, subliniază expertul.
Cu risc major de criză energetică, R. Moldova este declarată lider în regiune la progrese în domeniu – titrează Mold-street. Publicația notează că RM a urcat pe primul loc în clasamentul Comunității energetice, o realizare semnificativă pentru anul 2024 care reflectă progresele considerabile în domeniul energetic și al protecției mediului. Mai exact, este vorba de progrese în domenii precum lberalizarea piețelor, integrarea regională și acces la rețele, eficiența energetică, securitatea livrărilor, utilizrea surselor de energie regenerabilă, explică Mold- Street. Totodată, pentru a-și asigura stabilitatea energetică, unul din obiectivele stabilite pentru următorii 5 ani este să atingă o cotă de 27 procente de energie din surse regenerabile în consumul final brut de energie, remarcă publicația.
Secretarul de stat la Ministerul Mediului, Grigore Stratulat, Invitat al podcastului „În esență...”de la Europa Liberă, a vorbit despre schimbările pe care urmează să le implementeze RM în gestionarea deșeurilor la nivel național. Potrivit oficialului, vor fi create opt regiuni, unde, va fi construit câte un poligon modern de depozitare a gunoiului. Poligoanele ar urma să înlocuiască cele peste 1100 de gunoiști existente, care în final vor fi lichidate. În prezent, gunoiștile acoperă peste 1.200 de hectare, o suprafață ce o depășește pe cea a orașului Soroca, a exemplificat Grigore Stratulat. Potrivit oficialului, Regiunea nr. 5 (raioanele Ungheni, Călărași și Nisporeni) va fi prima din cele opt care va deveni funcțională abia în 2027.
