Revista presei internaționale // Intrarea României și Bulgariei în zona Shengen - decizie „istorică”
Intrarea României și Bulgariei în zona Shengen e unul dintre principalele subiecte abordate de presa străină. Mai multe publicații remarcă între timp regretul britanicilor că au părăsit Uniunea Europeană. Măsurile de securitate ale Occidentului în fața amenințărilor ruse și pregătirile Israelului de a lovi instalațiile nucleare ale Iranului se numără printre alte subiecte reflectate de presa internațională.
România și Bulgaria intră complet în zona Schengen din ianuarie după o decizie a miniștrilor de interne pe care multe publicații o numesc „istorică”. AFP scrie că România și Bulgaria vor adera la Schengen cu granițele terestre unde vor mai avea loc controale aleatorii, așa cum se întâmplă și la granițele altor țări ale Uniunii Europene care intră în zona de circulație liberă Schengen. Într-un acord din noiembrie semnat la Budapesta, România se angajase să introducă o serie de controale aleatorii la granițele terestre cu Ungaria și Bulgaria pentru cel puțin șase luni de la data aderării la Schengen, precizează AFP.
Majoritatea britanicilor regretă că țara lor a părăsit Uniunea Europeană, notează The Guardian. Publicația face referire la un studiu transeuropean realizat de Consiliul European pentru Relații Externe care arată că cea mai mare parte a britanicilor care au votat pentru Brexit ar accepta acum libera circulație în schimbul accesului la piața unică. Aproape 54% dintre susținătorii Brexitului și 68% dintre toți britanicii ar susține această schimbare, indicând o modificare semnificativă în opinia publică, observă The Guardian. Potrivit publicației, principalul motiv al acestei noi percepții e legat de invazia Ucrainei de către Rusia și alegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA, evenimente care au „schimbat fundamental contextul” relațiilor dintre UE și Marea Britanie.
Georgia, care în urmă cu doar un an a primit statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, este zguduită timp de două săptămâni de protestele la scară largă ale susținătorilor integrării europene, transmite BBC. Agenția de presă atrage atenția că răspunsul autorităților la proteste a fost unul dur, fără precedent, în încercarea de a dispersa manifestanții, în timp ce sute de demonstranți au fost reținuți. Potrivit analiștilor, metodele autorităților georgiene amintesc de metodele de suprimare a protestelor în Rusia și Belarus. Totuși, autorităților de la Tbilisi le va fi mai greu să facă față confruntării din Georgia, obișnuită cu o libertate relativă, constată BBC.
Încă o lovitură dată de Donald Trump Kievului, titrează mai multe publicații internaționale care subliniază că președintele ales al SUA a criticat decizia actualului președinte Joe Biden de a-i permite Urainei să atace cu rachete americane ATACAMS teritoriul Rusiei. Într-un interviu acordat revistei TIME, Trump a spus că asemenea decizii duc la escaladarea conflictului, în timp ce scopul său e să oprească războiul. El a precizat în schimb, că dacă Moscova va refuza să poarte negocieri, ajutorul militar pentru Ucraina va crește.
Șeful NATO, Mark Rutte, a avertizat că alianța nu este pregătită pentru amenințările cu care se va confrunta din partea Rusiei în următorii ani și că este timpul să treacă la o mentalitate de război, inclusiv sporind cheltuielile pentru apărare, relatează SkyNews. Postul de televiziune asociază solicitarea lui Mark Rutte cu cererile adresate în mod repetat țărillor europene de către Donald Trump privind creșterea investițiilor în propria apărare. În acest context, Rutte a amintit că membrii NATO cheltuiau mai mult de 3% din PIB pentru apărare în timpul Războiului Rece și a susținut că următoarele cheltuieli ar trebui să fie mult mai mari decât ținta actuală a alianței de 2%, notează Sky News.
Un grup de experți bulgari în securitate cibernetică, a dezvăluit, că Federația Rusă a cheltuit 69 de milioane de euro pentru a finanța o campanie de propagandă și amestec la scară mare care a vizat România și Bulgaria, informează site-ul bulgar Novinite.com. Potrivit sursei, fondurile au fost transmise prin tranzacții mici, greu de detectat, cu sume de până la 5.000 de euro fiecare. Scopul a fost de a răspândi influența rusă și de a promova discursurile de extremă dreapta în cele două țări, notează publicația.
Căderea regimului sirian expune limitele ambițiilor globale ale Rusiei, titrează The Wal Street Journal. Publicația constată că proiectele Kremlinului din străinătate se prăbușesc pe măsură ce Moscova se concentrează asupra conflictului din Ucraina. În apogeul ambițiilor lui Putin, Moscova a căutat să-și proiecteze puterea mult dincolo de vastele granițe ale țării. A stabilit baze în Orientul Mijlociu și în Arctica, a extins o forță de mercenari în Africa și a concurat cu SUA și China pentru influența globală. Odată cu plecarea lui Assad, aranjamentul Rusiei în Siria este pus la îndoială, constată WSJ. Căderea lui Assad va face, de asemenea, Moscova să-și revadă relațiile cu jucătorii din regiune, inclusiv cu premierul israelian Benjamin Netanyahu , cu care Putin nu a vorbit public de un an. În Golf, Arabia Saudită lucrează deja pentru a lupta cu cota de piață a petrolului din Rusia, amenințând veniturile petroliere ale Moscovei într-un moment în care cheltuielile militare au atins recorduri post-sovietice. Rusia a avut odată o influență extraordinară în Orientul Mijlociu și Asia, fiind al doilea exportator de arme din lume. Dar în ultimii ani, unele dintre aceste contracte, inclusiv cu cei mai mari cumpărători, cum ar fi Egiptul și India, au eșuat, remarcă WSJ.
Israelul studiază posibilitatea de a lovi instalațiile nucleare ale Iranului, au declarat surse militare citate de The Times of Israel. Potrivit ziarului, forțele aeriene israeliene continuă să își sporească vigilența în condițiile în care „izolarea” Iranului l-ar putea încuraja să își dezvolte în continuare programul nuclear pentru a-și înlocui mijloacele de descurajare.
Un grup de cercetători și antreprenori britanici desfășoară un experiment controversat în Arctica. Ei încearcă să crească și să refacă gheața marină din zona Arctică, pompând apă de la mare adâncime la suprafață și lăsând-o să înghețe. Scopul final este de a încetini sau chiar inversa pierderea gheții de vară, potrivit CNN. Real Ice estimează că ar costa între 5 și 6 miliarde de dolari pe an pentru a îngroșa gheața pe o suprafață de peste un milion de kilometri pătrați. Compania vede guvernele sau un fond global plătind pentru acest proiect.
Căldura oceanului a distrus jumătate dintr-o specie de păsări marine din jurul peninsulei Alaska, titrează he New York Times. Potrivit publicației, aproximativ patru milioane de murri obișnuiți au fost uciși de un efect domino al schimbărilor ecosistemului, iar populația nu dă semne de redresare, potrivit unor noi cercetări. Prima dovadă au fost cadavrele cu pene care s-au abătut pe plajele din Alaska. Erau murri obișnuiți, păsări de mare alb-negru, elegante, care de obicei petrec luni întregi departe de uscat. Dar în 2015 și 2016, oficialii au numărat 62.000 de cadavre din California până în Alaska, notează publicația. A devenit clar că de vină a fost un val de căldură marin record. Noile descoperiri privind efectul său asupra murrelor, publicate joi în revista Science , sunt un semn clar al pericolelor cu care se confruntă ecosistemele într-o lume care se încălzește, constată NYT.
