Revista presei // Soluții implementate de RM pentru a-și spori securitatea energetică; Nemulțumirile fermierilor, în vizorul autorităților
Presa locală analizează soluțiile implementate de RM pentru a-și spori securitatea energetică și a deveni mai puțin vulnerabilă in fața dependenței de gazul rusesc. Instituțiile mass-media abordează și nemulțumirile în rândul fermierilor, la sfârșitul unui an marcat de secetă severă.
Incertitudini privind asigurarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene, după ce Gazprom nu a făcut rezervele necesare prin coridorul transbalcanic, notează TVR Moldova. Postul de televiziune îl citează pe sceretarul de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan, potrivit căruia, o alternativă pentru aprovizionarea cu gaz a locuitorilor din stânga Nistrului ar fi licitațiile zinice, care vor avea loc începând cu 31 decembrie. În cazul în care Gazprom nu va face rezervele necesare pentru luna ianuarie, regiunea transnistreană va utiliza, în prima perioada, stocurile de cărbune, iar malul drept va achiziționa necesarul de energie de pe bursa OPCOM din România, mai scrie TVR Moldova.
Federația Rusă a adoptat o strategie prin care vrea să pună presiune asupra Republicii Moldova. E părerea exprimată de analistul politic Ion Tăbârță în cadrul unui podcast la Radio Chișinău. „Federația Rusă nu a rezervat capacitățile necesare, iar aici existau câteva scenarii posibile: primul scenariu prevedea că Federația Rusă va livra gaze naturale în același volum ca până acum, iar al doilea presupunea livrarea de volume reduse, doar pentru necesitățile curente ale regiunii transnistrene, fără a produce energie electrică la centrala de la Cuciurgan. O altă posibilitate era ca gazele naturale rusești să nu ajungă deloc în regiune. Din câte se pare, Federația Rusă a ales acest ultim scenariu , cel puțin deocamdată”, conchide Ion Tăbârță.
Tarifele pentru eneregia electrică vor crește în mod cert de la 1 ianuarie, dacă Federația Rusă nu va livra gaze naturale în stânga Nistrului. Declarația a fost făcută de premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii”, de la Jurnal TV. „Dar, în același timp, vom acorda compensații suplimentare pentru cei care vor avea de suferit ca și rezultat. Deja am alocat aproape 2 miliarde de lei pentru compensații pentru acest sezon rece și, în caz de necesitate, le vom majora”, a declarat Recean. Premierul a atenționat că tot de la 1 ianuarie, s-ar putea să existe anumite întreruperi ale furnizării curentului, dacă infrastructura energetică a Ucrainei va avea de suferit serios de pe urma bombardamentelor, iar RM va fi nevoită să se reconecteze între timp la alte linii. „Fac o precizare aici și vă rog mare atenție - doar izolat și doar pe un timp foarte limitat, atunci când, de exemplu, infrastructura energetică din Ucraina va fi distrusă, așa cum se mai întâmplă. (...) Asta în condițiile în care vedem că Federația Rusă vrea să creeze aceste destabilizări în Republica Moldova prin nelivrarea gazului către RM și regiunea transnistreană”, a mai adăugat Dorin Recean la Jurnal TV.
Președintele Parlamentului Igor Grosu a opinat pentru Europa Liberă că „aceasta este ultima iarnă când Kremlinul mai poate folosi acest cartuș”, adică mai poate folosi gazele ca instrument de „șantaj”. Și asta pentru că R. Moldova a luat mai multe măsuri pentru a-și diversifica sursele energetice, a remarcat speakerul parlamentului de la Chișinău.
Consumul de energie electrică de la centrala de la Cuciurgan a scăzut la 31%, iar „una dintre principalele vești bune este că energia regenerabilă a ajuns să constituie 14% din consumul RM, inlocuind-o astfel pe cea de import sau de la MGRES, transmite Ziarul Național. Secretarul de stat de la Ministerul Energiei, Constantin Borosan, constată citat de aceeași publicație, că regenerabilele, împreună cu CET-2 și CET-Nord au produs 41% din consumul final de pe malul drept al Nistrului.
Deutsche Welle se întreabă dacă energia solară ar fi o soluție la criza energetică, după ce Ministerul Energiei a anunțat că Republica Moldova a triplat capacitatea de generare a energiei din surse fotovoltaice în acest an. Deși este deocamdată o cantitate de energie insuficientă, există exemple pozitive, cum ar fi cazul școlii profesionale din orașul Hâncești, care și-a rezolvat în mare parte problema energetică, procurându-și o centrală fotovoltaică cu suportul unei fundații germane, notează DW.
Un an sub semnul crizei agricole. Ce au cerut fermierii și ce au oferit autoritățile – e titlul unui articol publicat de Radio Moldova. Radiodifuzorul public rezumă că anul 2024 a fost marcat de o nouă criză agricolă, generată de secetă, care a scos constant în stradă fermierii. Agricultorii au înaintat diverse revendicări, principala fiind adoptarea în regim de urgență a așa-numitei legi a secetei. Protestul va continua și astăzi în fața Parlamentului, care urmează să examineze proiectul legii cerut de fermieri. Autoritățile au răspuns parțial acestor cereri, insituind mecanisme de creditare garantată, însă fermierii au continuat să protesteze, invocând un ritm lent al măsurilor. Spre exemplu, distribuirea motorinei donată de România a întârziat din cauza lipsei infrastructurii pentru depozitare, iar compensațiile financiare au fost considerate insuficiente pentru a acoperi pierderile, precizează Radio Molodva.
Prima discuție dificilă pentru noua ministră a Agriculturii, titrează portalul anticorupție.md, precizând că la minister a avut loc o ședință cu reprezentanții Asociației Forța Fermierilor. În cadrul acesteia, Ludmila Catlabuga a menționat că autoritățile pledează pentru un dialog constructiv, bazat pe evaluarea riguroasă a realităților din economia națională, subliniază anticorupție.md.
86% dintre bărbații din Moldova cred că rolul femeii este să aibă grijă de casă. Aceeași părere o au și 71% dintre femei, potrivit unui studiu publicat recent de Centrul de Drept al Femeilor, transmite Moldova.org. Publicația observă dinamica percepției rolului femeii în societate și face trimitere la un studiu aproape similar care a fost realizat în 2015. Atunci, procentul bărbaților de părere că rolul femeii este să aibă grijă de casă și familie era 91%. Moldova.org remarcă o tendință pozitivă în ce privește procesul de creștere a copiilor. Implicarea generală a taților în educația copiilor are tendința de creștere, de la 55%, în anul 2015, la 68%, în anul 2024. Sociologa Diana Cheianu-Andrei, coordonatoare a studiului, spune că se aștepta la schimbări mai mari în ultimii 9 ani. „ Am sperat că vor fi schimbări mai bune și pe domeniul de violență, inclusiv cel de responsabilități casnice. (…) Persoanele din medii rurale, cu un nivel jos de educație, cu venituri foarte mici reprezintă grupuri spre care ar trebui să ne îndreptăm atenția dacă vrem să realizăm schimbări”, declară Diana Cheianu-Andrei, citată de Moldova.org
