Corespondență Dan Alexe // Insulte, presiune și interferențe: războiul de cuvinte dintre Elon Musk și UE se accelerează
Cel mai bogat om din lume, magnatul internetului și al tehnologiei moderne, Elon Musk, a făcut recent o serie de declarații dure și alarmiste împotriva mai multor țări importante ale Europei și a liderilor acestora. Vorbind despre Germania sau Franța, dar și despre țări aflate în afara Uniunii Europene, precum Marea Britanie, Musk își afișează tot mai mult pe față preferințele pentru politicieni de extrema dreaptă. Declarațiile agresive ale lui Musk, precum și felul în care se amestecă în politica internă a aliaților europeni, cu care întotdeauna relațiile SUA au fost intime, trebuie desigur văzute în contextul în care Elon Musk este un viitor ministru în primul guvern Trump 2.0.
Elon Musk, ca și Donald Trump, vede lumea ca pe un loc de joacă și masă de poker pentru dezvoltatorii imobiliari și aventurierii din industrie. Musk, Trump, la fel ca Vladimir Putin, toți aceștia cred că vocația celor puternici este să-i devoreze pe cei slabi.
De pildă, pe Trump, ideea că Ucraina trebuie să se afle pe orbita Rusiei nu îl deranjează. El însuși vorbește despre cumpărarea Groenlandei, absorbirea Canadei și recuperarea Canalului Panama! Retorica lui Trump servește Kremlinului, la fel cum pot servi opiniile Beijingului despre Taiwan.
Trump și Musk cred, în mod fundamental, în forță. Ei își râd de cei care au vrut să-i facă pe oameni să creadă că rivalitatea dintre state ar fi un lucru din secolul al XIX-lea.
Urmat acum de Mark Zuckerberg de la Meta (Facebook, Instagram) în lupta sa împotriva arsenalului juridic european, care are ca scop reglementarea spațiului digital al Uniunii Europene, Elon Musk și-a multiplicat din plin în ultimele săptămâni atacurile și intervențiile violente în politica europeană, sfidând faptele documentate și bunul simț, vizând în special, și din motive la fel de ideologice precum comerciale, Italia, Franța, Marea Britanie și mai ales Germania.
Pe 23 februarie sunt așteptate alegeri anticipate în Germania, unde s-ar putea înregistra o nouă creștere a votului pentru Alternative für Deutschland (AfD), partidul de extremă dreaptă pe care Musk îl susține în mod deschis. Unul după altul, liderii europeni – cu excepția Giorgiei Meloni, care, fără a fi surprinzător, îl susține pe Musk – au denunțat interferențe inacceptabile.
Totul intervine la câteva zile după o discuție pe platforma X între Alice Weidl, candidata partidului de extremă dreaptă AfD la funcția de cancelar federal, și Elon Musk. Omul de afaceri american a asigurat-o de sprijinul său, cu șase săptămâni înainte de alegerile legislative anticipate din Germania.
În Germania, circa 60 de instituții de învățământ superior și institute de cercetare sunt ultimele dintr-o lungă listă care și-au anunțat retragerea de pe X. Semnatarii susțin că nu mai vor să rămână pe platforma socială din cauza evoluțiilor recente și, în special, din cauza întăririi algoritmului de conținuturi populiste de dreapta.
Joia trecută, Curtea Federală de Justiție a Germaniei a anunțat, de asemenea, că nu va mai posta nimic pe această rețea socială, la fel ca mai multe sindicate, printre care cel al serviciilor publice (Verdi), catalogând platforma X drept "forum pentru ură, dezinformare și propagandă a extremei drepte".
În toamna anului trecut, cluburi de fotbal precum Werder Bremen, cvadruplu campion al Germaniei, sau Sankt Pauli, cu sediul în Hamburg, au închis, de asemenea, ușa platformei X, la fel ca supermarketurile Aldi Nord.
Guvernul german trebuie, în mod regulat, să justifice menținerea prezenței sale pe X.
„Suntem foarte îngrijorați de evoluția X, însă, în același timp, trebuie să ne gândim în mod constant la modul în care putem să auzim persoane cărora nu ne putem adresa altfel”, a declarat o purtătoare de cuvânt a guvernului german, Christiane Hoffmann, vineri, în timpul unei conferințe de presă.
„Deocamdată, noi am decis să rămânem pe X, însă evaluăm în mod constant situația”, a spus ea.
Donald Trump și ambițiile sale expansioniste provoacă „neînțelegere” în rândul europenilor
Cancelarul german Olaf Scholz a subliniat, miercurea trecută, importanța principiului inviolabilității granițelor în fața ambițiilor afișate recent de viitorul președinte american cu privire la Groenlanda, Canalul Panama și chiar Canada.
Reacționând la comentariile lui Donald Trump despre Groenlanda, Canalul Panama și Canada, cancelarul german Olaf Scholz a declarat miercuri, 8 ianuarie, că scopurile expansioniste ale președintelui ales provoacă „o anumită neînțelegere” în rândul liderilor europeni, după ce a vorbit cu mai mulți dintre ei.
„Principiul inviolabilității granițelor se aplică fiecărei țări, indiferent dacă este un stat mic sau foarte puternic, este un principiu fundamental al dreptului internațional”, a spus cancelarul social-democrat la o declarație pentru presă, înainte de a adăuga: „Acesta este motivul pentru care o anumită neînțelegere a fost evidentă" în timpul discuțiilor cu alți oficiali europeni "despre ultimele declarații venite din Statele Unite”.
„Fiecare stat trebuie să adere” la principiul inviolabilității granițelor, fie că este „situat la est sau la vest de noi”, a replicat Olaf Scholz, într-o aluzie la Rusia și Statele Unite. Pentru cancelarul german, președintele rus Vladimir Putin „a încălcat acest principiu” prin invadarea Ucrainei, ceea ce a adus „războiul înapoi în inima Europei”.
