Revista presei internaționale // Bilanțul realizărilor politicii externe a administrației Biden și perspectivele președinției lui Donald Trump
Presa internațională scrie despre bilanțul realizărilor politicii externe a administrației președintelui SUA, Joe Biden la sfârșit de mandat, dar și despre perspectivele politicii externe pe care urmează s-o aplice viitorul președinte american, Donald Trump. Mai multe publicații, descriu evoluția războiului ruso-ucrainean, relatând despre eforturile internaționale de soluționare a conflictului.
La sfârșit de mandat, președintele SUA, Joe Biden, a făcut bilanțul realizărilor politicii externe a administrației sale, transmite BBC. Potrivit serviciului britanic de presă, Biden a subliniat că, în timpul mandatului său, Statele Unite și aliații lor au devenit mai puternici, în timp ce adversarii și concurenții lor au slăbit, menționând în acest context Rusia și războiul acesteia declanșat împotriva Ucrainei. Biden a afirmat citat de BBC că, spre deosebire de Putin, care a crezut că va cuceri Kievul rapid, el însuși a fost cel care a stat în centrul capitalei Ucrainei. El a reamintit că SUA au oferit ajutor militar Ucrainei și au impus sancțiuni Rusiei, subliniind că Putin nu a reușit să-și atingă niciunul dintre obiectivele sale strategice. În final, Biden a declarat că, în primele zile ale războiului, a avut două obiective majore: să unească lumea în jurul Ucrainei și să evite un conflict nuclear, iar aceste obiective au fost atinse, conchide BBC.
Secretarul de stat american, Antony Blinken, a declarat la CBS News că administrația Biden depune eforturi pentru a asigura poziții puternice în politica externă pentru viitoarea administrație Trump, inclusiv în ceea ce privește Ucraina. Întrebat despre posibila încheiere a războiului sub conducerea lui Trump, Blinken a spus că nu are sens să speculeze la această etapă. El a subliniat că este important ca administrația actuală să transmită următoarei administrații, inclusiv celei a lui Trump, poziții puternice pentru a implementa politici globale eficiente.
Președintele ales al SUA Donald Trump a declarat citat de Reuters că planurile sale pentru încheierea războiului din Ucraina depind de președintele rus Vladimir Putin, despre care crede că nu este mulțumit de evoluția conflictului. Trump a menționat că intenționează să se întâlnească cu Putin cât mai curând posibil după preluarea funcției, dar nu a precizat un termen exact, scrie Reuters. Potrivit agenției de presă, echipa lui Trump lucrează deja la organizarea unei întâlniri cu președintele rus, care potrivit viitorului lider de la Casa Albă ar putea avea loc în cel mult jumătate de an.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a discutat cu liderul francez Emmanuel Macron despre desfășurarea trupelor străine pe teritoriul Ucrainei, transmite Unian. Publicația face trimitere la un mesaj făcut de Zelenski pe Telegram, în care anunță că a discutat cu Macron despre situația de pe câmpul de luptă și succesul operațiunii militare ucrinene în regiunea Kursk a Federației Ruse. Printre principalele subiecte abordate s-a numărat inițiativa franceză de a trimite contingente militare în Ucraina, analizând pașii practici pentru aplicarea planului. Macron susține acum crearea unei misiuni militare europene care să fie staționată pe linia de contact, în cazul unui acord de încetare a focului între Ucraina și Rusia,, precizează Unian.
Retorica președintelui ales al SUA, Donald Trump, în special pretențiile teritoriale față de aliați, seamănă prea mult cu retorica Moscovei, observă jurnalistul Mark Champion de la Bloomberg. El sugerează că Trump ar putea încerca să conducă America la fel cum Putin conduce Rusia. Jurnalistul identifică trei trăsături definitorii ale "putinismului": disprețul față de normele democratice, gândirea mafiotă și viziunea că ordinea mondială după Războiul Rece ar fi fost o abatere, iar acum marile puteri revin la o "lume a războiului tuturor contra tuturor". Deși au biografii diferite, Trump și Putin împărtășesc viziuni similare: amândoi disprețuiesc democrația, pun loialitatea personală mai presus de orice și sunt naționaliști, mai scrie autorul articolului, precizând că Putin vrea să subjuge fostele republici sovietice, în timp ce Trump aplică aceleași principii pentru Canada, Groenlanda, Mexic și Panama.
Indiferent de cum se va încheia războiul din Ucraina, Rusia a suferit deja o înfrângere strategică, iar pe termen lung situația sa internă și externă va fi mai dificilă decât înainte de război, susține analistul Rajan Menon în articolul său pentru Foreign Policy. Menon consideră că invazia rusă în Ucraina din februarie 2022 a avut două scopuri: anexarea unor teritorii ucrainene și instalarea unui guvern pro-rus la Kiev, dar și schimbarea echilibrului de putere în Europa în favoarea Moscovei. Deși armata rusă a avut unele succese în 2024, Menon este convins că Putin nu va reuși să atingă nici măcar unul dintre aceste obiective strategice. El subliniază că ocuparea teritoriilor deja capturate nu poate fi considerată un succes strategic pentru Rusia.
Armata rusă ar putea renunța la luptele pentru Pokrovsk, oraș pe care încearcă să-l cucerească încă din vara trecută, și ar putea încerca să se îndrepte spre Dnipro, al patrulea cel mai mare oraș al Ucrainei. E concluzia unui ofițer al serviciilor de informații ucrainene, exprimată într-un interviu acordat publicației Financial Times. Potrivit acestuia, rușii se tem că vor suferi pierderi mari încercând să cucerească orașul Pokrovsk și vor încerca să taie aprovizionarea acestuia pentru a forța retragerea trupelor ucrainene. Financial Times amintește că trupele rusești au stat aproape șase luni sub Pokrovsk – oraș strategic important pentru logistica forțelor armate ucrainene, iar acum încearcă să avanseze spre vest, fiind la 7 km de drumul care duce către regiunea Dnipropetrovsk. În ciuda pierderilor uriașe, în 2024, armata rusă a reușit să cucerească 4200 km², apropiindu-se de Pokrovsk și de drumul către Dnipro. Însă, ritmul ofensivei rusești a încetinit, dar armata ucraineană se confruntă cu o lipsă de resurse și de militari, conchide Financial Times.
Rusia recurge tot mai des la acte de sabotaj în Europa, atacând infrastructura țărilor occidentale, dar Occidentul evită să recunoască deschis că acțiunile lui Putin reprezintă practic o război deschis, scrie într-un articol pentru The Atlantic, profesorul de studii strategice, Phillip O'Brien. Potrivit expertului, un exemplu este sabotajul cablului subacvatic Estlink 2, care leagă Estonia de Finlanda, urmat de capturarea unui petrolier rus cu echipamente de spionaj. O'Brien subliniază că, deși aceste acțiuni sunt mai puțin evidente decât o invazie totală, scopul este același: subminarea independenței unui stat și a capacității sale de a rezista. În Europa au avut loc numeroase alte acte de sabotaj, inclusiv în fabrici de muniții și pe linii feroviare importante. Expertul sugerează că Europa ar trebui să recunoască deschis situația și să numească războiul pe nume, având în vedere agresiunea lui Putin și indiferența echipei lui Trump.
Fostul prim-ministru polonez Mateusz Morawiecki va prelua azi șefia grupului politic al Conservatorilor și Reformiștilor Europeni de la premierul italian Giorgia Meloni, transmite agenția poloneză de presă Business Insider. Publicația amintește că Morawiecki a anunțat în decembrie că obiectivul său la șefia partidului european este de „a face Europa măreață din nou”, un slogan inspirat de aliatul său ideologic, Donald Trump. Preluarea conducerii ECR de către fostul premier polonez este rezultatul unor acorduri interne în cadrul familiei politice a conservatorilor europeni.
După preluarea șefiei grupului politic al Conservatorilor și Reformiștilor Europeni de către Mateusz Morawiecki, un reprezentant al partidului lui Meloni, Frații Italiei, va deveni probabil vicepreședinte al partidului, scrie site-ul televiziunii poloneze TVP.info. Fostul premier polonez și membru al PiS, care a pierdut alegerile din Polonia din 2023, a anunțat declarat citat de același post de televiziune că „dacă nu ducem o luptă curajoasă pentru viitorul Europei, vom deveni un mare muzeu în aer liber – o țară a monumentelor, a muzeelor și a unei economii mizerabile. Nu vreau o Europă care să fie doar o umbră a fostei sale puteri. Nu vreau ca simbolul Europei să fie biroul unui eurocrat din Bruxelles”. TVP.info amintește că ECR este un partid politic european de dreapta, care în urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024 a devenit al treilea ca mărime din legislativul european, iar printre membrii săi importanți se numără Partidul Lege și Justiție, Frații Italiei, Partidul Ceh Civic Democrat (ODS), Democrații Suedezi, AUR din România și partidul spaniol VOX.
