Justiție

Directorul CRJM, despre reorganizarea procuraturilor teritoriale: O măsură firească și necesară

Noua structură a Procuraturii din Republica Moldova, care presupune reducerea numărului de unități teritoriale de la 36 la 14, începând cu 1 aprilie 2025, reprezintă o continuare a reformei sistemului judecătoresc aprobată anul trecut. Scopul reformei este de a optimiza activitatea instituțiilor de drept și creșterea eficienței acestora, a declarat directorul executiv al CRJM, Ilie Chirtoacă. Potrivit acestuia, țara noastră se află printre statele cu cel mai mare număr de sedii judecătorești și procuraturi raportat la numărul de populație, ceea ce genera probleme în funcționarea sistemului.

Este o mișcarea firească, având în vedere că anul trecut, a fost aprobată o lege privind reorganizarea sistemului judecătoresc. Aceasta include schimbarea jurisdicției unor sedii și o reformă mai amplă, care presupune ca în Republica Moldova să existe mai puține instanțe și sedii judecătorești, însă acestea să aibă mai mulți judecători care să muncească împreună pentru a asigura: repartizarea aleatorie a dosarelor și scăderea volumului de muncă echitabil”, a spus Ilie Chirtoacă.

Situația este similară și în cazul procuraturilor, unde numărul redus de procurori afectează specializarea acestora și împiedică distribuirea echitabilă a volumului de muncă. În aceste condiții, reforma este necesară pentru a sincroniza activitatea instanțelor judecătorești cu cea a procuraturilor, susține Ilie Chirtoacă.

Expertul a avertizat, de asemenea, că ar putea exista unele dificultăți pentru cei care activează zilnic în domeniu, însă acestea vor avea efecte pe termen scurt. „Avocații, judecătorii și procurorii pot fi nevoiți să parcurgă distanțe mai mari pentru a ajunge la noile sedii, dar și transferul dosarelor din sediile lichidate care este proces birocratic complex”, a explicat Ilie Chirtoacă.

Pe termen lung, însă, această reformă va genera economii semnificative pentru bugetul de stat, reducând costurile administrative și de întreținere a instituțiilor. „Având în vedere că suntem o țară mică cu resurse limitate, nu cred că este judicios să păstrăm 44 de sedii ale instanțelor judecătorești. Orice reformă este dureroasă, însă avantajele sunt pe deasupra incomodităților pe care le creează reforma”, a concluzionat expertul.

De menționat că pe 24 ianuarie curent, prin ordinul Procurorului General, Ion Munteanu a fost stabilită noua structură a Procuraturii. Potrivit ordinului, mai multe instituții, ținând cont de harta judecătorească, se vor reorganiza prin fuziune, după cum urmează:

Structura Procuraturii municipiului Chișinău nu se va schimba.

Procuraturile Basarabeasca, Șoldănești, Oficiile Comrat, Ceadîr-Lunga, Vulcănești și Oficiul central al Procuraturii UTA Găgăuzia își vor înceta activitatea la intrarea în vigoare a acestui ordin.

De asemenea, vor fi constituite noi subdiviziuni, precum Secția de combatere a corupției și spălării banilor, Secția de combatere a infracțiunilor contra mediului și Secția de reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție.

În plus, procurori specializați pe corupție, tortură, trafic de ființe umane, crime cibernetice și alte infracțiuni vor fi desemnați în cadrul procuraturilor teritoriale.

Noua arhitectură a procuraturii urmează să răspundă tendințelor fenomenului criminalității, să eficientizeze capacitățile de management a instituției, să îmbunătățească investigațiile desfășurate pe diverse domenii, să creeze un mediu competitiv, să asigure utilizarea eficientă a fondurilor publice și optimizarea cheltuielilor de întreținere a procuraturilor teritoriale, să contribuie la dezvoltarea capacităților funcționale ale sistemului, să uniformizeze practica și volumului de lucru și să îmbunătățească calitatea actului de justiție”, se arată în comunicatul Procuraturii Generale.

Eliza Mihalache

Eliza Mihalache

Autor

Citește mai mult