EXPLICĂM // Cum (nu) poate Republica Moldova aproviziona regiunea transnistreană cu energie electrică fără MGRES
Republica Moldova se confruntă cu o situație delicată în ceea ce privește asigurarea cu energie electrică pe ambele maluri ale Nistrului. Se pare că Centrala de la Cuciurgan (MGRES) joacă un rol esențial în menținerea stabilității sistemului electroenergetic național, iar o eventuală oprire a acesteia ar putea avea consecințe grave atât pentru malul drept, cât și pentru regiunea transnistreană.

Deși energia electrică importată este mai ieftină decât cea care ar putea fi produsă la MGRES pe gaze achiziționate la prețul pieței, Republica Moldova are în continuare nevoie ca această unitate să rămână operațională.
O deconectare completă ar putea duce la probleme majore, inclusiv la scăderea frecvenței în rețeaua electrică, ceea ce ar putea declanșa întreruperi de curent, căderi de tensiune și, în cel mai rău caz, un blackout total.
De ce este importantă menținerea frecvenței rețelei electrice?
Unul dintre cele mai mari riscuri în cazul opririi Centralei de la Cuciurgan este scăderea frecvenței rețelei electrice.
Ce înseamnă reducerea frecvenței?
Frecvența rețelei electrice în Europa este stabilită la 50 Hz, iar acest parametru este un indicator al echilibrului dintre producția și consumul de energie. Dacă producția scade brusc, dar consumul rămâne constant, generatoarele rămase în funcțiune trebuie să compenseze instantaneu deficitul. Deoarece acestea nu pot reacționa imediat, frecvența rețelei începe să scadă.
Ce cauzează scăderea frecvenței?
Motoarele generatoarelor electrice sunt sincronizate cu rețeaua și produc energie la o frecvență fixă. Dacă cererea de energie depășește producția disponibilă, generatoarele trebuie să suplinească rapid deficitul, ceea ce necesită mai multă energie mecanică (combustibil, abur, apă etc.). Dacă această energie nu este livrată suficient de repede, viteza generatoarelor scade, iar frecvența rețelei începe să scadă sub 50 Hz.
Ce riscuri implică scăderea frecvenței? Dacă frecvența scade și nu este compensată rapid, pot apărea următoarele probleme:
- Deconectarea automată a unor centrale electrice, agravând lipsa de producție.
- Întreruperi controlate ale alimentării, afectând marii consumatori industriali.
- Colapsul sistemului energetic (blackout generalizat), dacă dezechilibrul dintre producție și consum nu este stabilizat.
Pentru a preveni această situație, este necesar ca măcar un bloc de la MGRES să rămână în funcțiune, fie utilizând cărbune, fie gaze naturale. Cu stocuri limitate de cărbune, centrala va trebui să revină la utilizarea gazului pentru a asigura funcționarea minimă a rețelei.
Parlicov: Importul de energie nu este suficient pentru a acoperi necesarul
Fostul ministru al energiei, Victor Parlicov, explică faptul că, deși energia importată din România este, în anumite momente, mai ieftină, există limite tehnice care împiedică Republica Moldova să înlocuiască complet energia produsă la MGRES.
„Dacă se generează energie electrică la prețurile de astăzi de gaze în regiunea transnistriană, atunci costul acestei energii, într-adevăr, s-ar apropia sau chiar ar depăși vreo 200 de euro pe MWh. În anumite ore, asta poate fi competitiv, sunt anumite ore în care prețurile pe piață în România sunt mai mari, dar o bună parte din timp putem achiziționa energie electrică mai ieftină din România”, a explicat fostul ministru.
Totuși, Republica Moldova nu poate depinde exclusiv de importuri, deoarece capacitatea de transport a rețelelor nu permite transferul nelimitat de energie.
Ce se întâmplă dacă se oprește Centrala de la Cuciurgan?
Dacă MGRES este complet oprită, Republica Moldova va putea importa energie, dar acest lucru ar pune presiune uriașă pe sistemul electroenergetic și ar putea provoca căderi de tensiune sau deconectări de urgență. „Posibil să fie anumite căderi de tensiune, posibil să fie anumite deconectări. Dar în regiunea transnistreană, în cazul dat, va fi chiar catastrofă umanitară completă”, a precizat Parlicov.
Soluția: cooperarea cu Tiraspol
Fostul ministrul al Energiei consideră că singura soluție viabilă pentru evitarea unei crize grave este cooperarea autorităților de la Tiraspol. Dacă Tiraspolul nu acceptă cooperarea, atunci dificultățile vor afecta ambele maluri ale Nistrului, dar impactul va fi mult mai grav pentru partea stângă a Nistrului. „Ei trebuie să înțeleagă că în momentul în care recurg la șantaj, sau încearcă să ne șantajeze, vor avea de pierdut mai mult decât dacă ar încerca să coopereze și, în primul rând, să depășim această criză.”
Context
După ce a constatat că procurarea curentului electric pe piața liberă ar fi mai ieftină decât producerea acestuia la Centrala de la Cuciurgan folosind gazele achiziționate cu sprijin european, Chișinăul a propus Tiraspolului modalități alternative de livrare a resurselor energetice pe malul stâng al Nistrului. De asemenea, autoritățile moldovenești au solicitat detalii tehnice despre consumul de gaze și energie în regiune, subliniind că gazul cumpărat prin sprijinul Uniunii Europene trebuie să fie destinat consumatorilor casnici, spitalelor, școlilor și altor centre sociale.
La discuții au participat reprezentanți ai Uniunii Europene, Comisiei Europene și negociatorii politici privind reglementarea transnistreană.
Liderul separatist Vadim Krasnoselski a criticat oferta Chișinăului, afirmând că rutele de furnizare propuse sunt „necunoscute”, iar volumul exact de gaze alocat regiunii transnistrene nu a fost clarificat. În replică, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a subliniat că declarațiile lui Krasnoselski sunt o „poziție de victimizare” și că Republica Moldova a solicitat date precise despre consum, pentru a se asigura că ajutorul UE ajunge la populația vulnerabilă.
Discuțiile pe aspecte tehnice continuă între specialiștii din sectorul energetic.
Criza energetică din regiunea transnistreană a început pe 1 ianuarie, când Gazprom a sistat complet livrările de gaze naturale către Republica Moldova, afectând în special partea stângă a Nistrului. Pe 27 ianuarie, premierul Dorin Recean a anunțat un grant de urgență de 30 de milioane de euro din partea Uniunii Europene pentru achiziția de gaze. Guvernul a aprobat și împrumutul a 3 milioane de metri cubi de gaze către regiunea transnistreană, pentru menținerea presiunii necesare în conducte până la 31 ianuarie.
CITEȘTE și:
Tiraspolul acceptă ajutorul UE. Pe 30 ianuarie va avea loc o ședință de lucru la nivel tehnic
Republica Moldova colaborează cu statele UE pentru a găsi soluții la criza energetică
Tiraspolul cere gaz cu împrumut. Chișinăul negociază un acord, spun surse apropiate Guvernului
Soluții pentru criza din stânga Nistrului: gaze pe împrumut și 30 de milioane de euro de la UE
Tiraspolul are soluții pentru criza energetică, dar trebuie să aleagă între cetățeni și Kremlin