Revista presei internaționale // Trump a răsturnat politica americană din ultimii trei ani privind războiul ruso-ucrainean
Marea majoritate a publicațiilor internaționale comentează anunțul președintelui american Donald Trump privind începerea imediată a negocierilor cu Moscova privind încheierea războiului ruso-ucrainean. În contextul discuțiilor pe tema unui armistițiu, mai multe ziare scriu despre eliberarea unor deținuți americani din închisorile din Belarus, la o zi după ce Rusia a pus în libertate un alt cetățean american. Tot la revista presei de azi aflăm despre soluțiile combaterii războiului hibrid propuse de șeful diplomației Uniunii Europene.
Donald Trump l-a sunat ieri pe Vladimir Putin, convenind asupra începerii imediate a negocierilor privind încheierea războiului ruso-ucrainean, relatează agențiile internaționale de presă, citând anunțul făcut de Donald Trump pe o rețea socială și mai apoi în fața jurnaliștilor la Casa Albă. Trump a purtat ulterior o conversație telefonică și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Cu toate acestea, a preferat să discute mai întâi cu Putin, observă mai multe publicații occidentale care percep această mișcare a lui Trump ca pe o încercare de a conveni asupra păcii ignorând poziția Ucrainei și Europei.
Vorbind cu Putin înainte de a purta discuții cu Zelenski, Donald Trump „a spulberat mantra din era Biden”, potrivit căreia nicio decizie nu poate fi luată fără consimțământul Kievului, scrie Associated Press. Potrivit agenției de presă, în acest fel, Trump a răsturnat politica americană din ultimii trei ani privind războiul ruso-ucrainean. În postarea sa pe internet, Trump nu spune cum ar putea să intervină Zelenski în discuțiile începute cu Putin, remarcă The New York Times. „E un semn că urainenii au puține pârghii pentru a influența condițiile unui acord de încetare a focului”, scrie publicația.
Trump spune că sprijină Ucraina, dar concesiile timpurii aduse Rusiei stârnesc îngrijorări, titrează Reuters. Michael McFaul, fost ambasador al SUA în Rusia sub administrația președintelui Barack Obama din 2012 până în 2014, a pus sub semnul întrebării strategia administrației Trump față de Rusia și Ucraina înaintea negocierilor iminente. „De ce administrația Trump îi oferă lui Putin cadouri – pământ ucrainean și nicio aderare la NATO pentru Ucraina – înainte de începerea negocierilor?” a întrebat McFaul pe site-ul de socializare X. Rusia ocupă aproximativ o cincime din Ucraina, amintește agenția de presă.
O abatere de la politica americană din ultimii ani ar putea însemna și o revigorare a relațiilor dintre SUA și Rusia, notează NBC. Postarea lui Trump despre conversația cu Putin confirmă temerile europenilor că SUA nu sunt dispuse să-i atragă în discuții privind viitorul Ucrainei, scrie Financial Times. „În încercarea de a pune capăt războiului, Trump ar putea „trece cu vederea complexitatea problemelor” legate de restabilirea păcii în Europa”, a declarat fostul ambasador britanic în Belarus Nigel Gould-Davies, citat de Sky News.
Susținătorii Kievului au reacționat cu șoc și indignare la anunțul președintelui american Donald Trump că a vorbit cu liderul rus Vladimir Putin și că va „începe imediat negocierile” cu el despre războiul din Ucraina, transmite Politico. Senatorul american Adam Schiff, un critic de lungă durată al lui Trump, care a fost procurorul principal în primul proces de demitere al republicanului, l-a numit pe președinte „un mare făcător de tranzacții în regulă – pentru Kremlin”. „Astăzi, președintele Trump l-a sunat pe inamicul nostru, Rusia, înainte de a suna aliatul nostru, Ucraina”, a spus Schiff pe rețelele de socializare, citat de Politico.
Franța, Germania și Spania spun că viitorul Ucrainei nu poate fi decis fără Kiev și europeni, titrează Le Monde. Ziarul publică reacțiile mai multor miniștri ai apărării din țările NATO reuniți ls Bruxelles în așa-numitul format de la Ramstein în care intră în jur de 50 de țări occidentale care oferă sprijin militar Ucrainei. „Nu va exista pace justă și durabilă în Ucraina fără participarea Kievului și europenilor” au declarat la unison, citați de Le Monde, miniștrii apărării din Franța, Germania și Spania. „Nimic din ceea ce afectează securitatea europeană nu poate fi decis fără Europa”, a subliniat ministrul spaniol Albares Bueno. Le Monde notează că miniștrii au vorbit înaintea unei întâlniri la Paris despre apărarea europeană și Ucraina, care va reuni Franța, Germania, Polonia, Spania, Italia, Regatul Unit și Ucraina.
În același timp, la Bruxelles, secretarul american al Apărării Pete Hegseth a conturat clar liniile roșii ale lui Donald Trump cu privire la NATO și Ucraina, scrie BBC. Serviciul britanic de presă atrage atenția că Pete Hegseth a declarat deschis că nu este „realist” să se ia în considerare revenirea Ucrainei la granițele sale recunoscute la nivel internațional și nici aderarea Ucrainei la Alianța Atlantică în urma negocierilor de pace. Vorbind cu jurnaliștii la Casa Albă, președintele american Donald Trump, a confirmat că nu consideră oportună aderarea Ucrainei la NATO, dar a dat asigurări că Statele Unite vor continua să-i ofere asistență, notează BBC. Donald Trump și-a reafirmat intenția a se întâlni cu Putin dând de înțeles că o asemenea întrevedere ar putea avea loc în Arabia Saudită, dar nu a precizat când anume, mai scrie BBC.
Trei deținuți – doi belaruși și un american – au fost eliberați din Belarus și predați autorităților americane, a anunțat miercuri Casa Albă, fără a le preciza numele, relatează Reuters. Agenția de presă notează că eliberarea deținuților din Belarus a avut loc după ce profesorul american Marc Fogel a fost eliberat de Rusia după 3 ani și jumătate de închisoare. El a fost transportat marți cu avionul la Washington, unde și-a sărbătorit eliberarea cu președintele Donald Trump la Casa Albă, amintește Reuters.
Străinii și apatrizii care doresc să se înroleze în Forțele Armate ale Ucrainei, Serviciul de Transport Special de Stat și Garda Națională vor fi supuși testării la poligraf, transmite Ukrinform. Examinarea psihofiziologică cu utilizarea poligrafului va fi efectuată de Centrul de Recrutare a Străinilor și Apatrizilor nou creat cu implicarea specialiștilor din cadrul Ministerului Apărării și Gărzii Naționale. Studiul se va desfășura în limba vorbită de candidat. Examinarea va fi obligatorie pentru candidații la posturi de ofițer și posturi cu acces la secrete de stat, menționează Ukrinform.
În fine, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat într-un interviu pentru European Newsroom că țările blocului comunitar se confruntă cu o problemă tot mai mare legată de manipularea alegerilor prin platformele online. Ea a menționat că Uniunea Europeană monitorizează activ campaniile de dezinformare și promovează instruirea digitală pentru a ajuta cetățenii, în special vârstnicii, să recunoască știrile false. Kallas a explicat că, deși tinerii cunosc mai bine noile tehnologii, problema manipulării și dezinformării afectează toate grupele de vârstă. În aceste condiții, UE trebuie să acționeze mai rapid pentru a transmite un mesaj clar privind protejarea democrației, care este constant atacată, a semnalat Kaja Kallas în interviul oferit pentru European Newsroom.
