Revista presei internaționale // Vicepreședintele SUA Vance: „o înțelegere care va șoca mulți oameni”. Există pârghii pe care SUA le-ar putea folosi împotriva lui Putin
Presa internațională își concentrează atenția asupra întâlnirilor programate între oficialii americani și reprezentanți ai Rusiei și Ucrainei pentru a explora posibilitățile de încheiere a războiului. Mai multe publicații scriu despre provocările economice cu care se confruntă Rusia, inclusiv riscurile scăderii prețurilor la petrol și constrângerile bugetare. Presa străină comentează în același timp, măsurile luate de Japonia pentru a combate creșterea prețurilor la orez, dar și situația demografică din Spania, unde populația a atins un nou record, cu o creștere semnificativă a numărului de imigranți.
În următoarele zile, oficiali americani vor organiza două întâlniri cu reprezentanți ai Rusiei și Ucrainei pentru a discuta despre încheierea războiului, a anunțat, citat de CNN, președintele SUA, Donald Trump. Potrivit acestuia, prima întâlnire va avea loc azi, 14 februarie, la Conferința de Securitate de la Munchen, iar următoarea se va desfășura săptămâna viitoare în Arabia Saudită, dar fără participarea președinților Statelor Unite și Rusiei. Consilierul președintelui Ucrainei, Dmitri Litvin, a subliniat citat de Ukrinform că delegația ucraineană nu va discuta cu rușii la Munchen și că întâlnirile trebuie să înceapă cu discuții între Statele Unite și Europa. Aceeași agenție de presă precizează că în ultimele trei zile ale acestei săptămâni, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va întâlni la Munchen cu oficiali de rang înalt de la Casa Albă desemnați de președintele american Donald Trump să poarte discuții pe tema încheierii războiului declanșat de Rusia.
Președinții SUA și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, ar putea căuta să obțină un armistițiu până la Paște, adică până pe 20 aprilie, sau până pe 9 mai, când Moscova marchează 80 de ani de la Victoria asupra Germaniei naziste, scrie Financial Times. Potrivit publicației, obiectivul principal al lui Putin este crearea unei noi arhitecturi de securitate care să asigure Rusiei o sferă de influență în Europa, similară celei obținute de URSS la Conferința de la Yalta din 1945. Dacă SUA opresc sprijinul militar și diplomatic pentru Ucraina, Kievul ar putea ajunge într-o situație dificilă, afirmă experții intervievați de Financial Times. Ziarul amintește că Trump a purtat discuții telefonice cu Putin și Zelenski pe 12 februarie, exprimându-și optimismul privind pașii ce urmează a fi făcuți pentru încheierea războiului ruso-ucrainean. Cu toate acestea, atât Kievul, cât și Uniunea Europeană, au subliniat că nu vor recunoaște un acord de pace negociat fără participarea lor, conchide Financial Times.
Kyiv Post remarcă în același context declarația făcută la Bruxelles de șefa diplomației europene Kaja Kallas care a avertizat că orice acord de pace convenit fără participarea Europei și Kievului va eșua, iar sprijinul european va rămâne ferm pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
Vicepreședintele JD Vance a declarat joi că SUA ar lovi Moscova cu sancțiuni și eventual acțiuni militare dacă președintele rus Vladimir Putin nu va fi de acord cu un acord de pace cu Ucraina care să garanteze independența pe termen lung a Kievului, transmite The Wall Street Journal. Vance a spus că opțiunea de a trimite trupe americane în Ucraina dacă Moscova nu reușește să negocieze cu bună-credință rămâne „pe masă”, având un ton mult mai dur decât secretarul Apărării Pete Hegseth , care miercuri a sugerat că SUA nu vor angaja forțe. „Există pârghii economice, există, desigur, instrumente militare” pe care SUA le-ar putea folosi împotriva lui Putin, a spus Vance. Într-un interviu exclusiv acordat The Wall Street Journal, la câteva ore după ce președintele Trump a spus că va începe să negocieze cu Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina, Vance a spus: „Cred că va ieși din asta o înțelegere care va șoca mulți oameni”. Vance este programat să vorbească vineri la Conferința de securitate de la München, notează WSJ. Declarațiile vicepreședintelui, venite cu o zi înainte de întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , au oferit cel mai puternic sprijin de până acum al administrației Trump Kievului, în fața cererilor ruse de a se dezarma și înlocui actualul guvern, observă publicația americană.
Între timp, Reuters scrie că Rusia se confruntă cu riscuri economice majore, printre care scăderea prețurilor la petrol, constrângerile bugetare și acumularea de creanțe neperformante. Potrivit agenției de presă,o eventuală creștere a producției de petrol în SUA și țările OPEC în frunte cu Arabia Saudită, reprezintă o mare preocupare pentru Moscova, iar inflația ridicată din Rusia rămâne o provocare. Reuters scrie despre riscurile recesiunii tehnice și ale dobânzilor mari, care limitează împrumuturile și investițiile, afectând creșterea economică. De asemenea, prețurile scăzute ale petrolului și constrângerile bugetare pot pune presiune pe bugetul federal al Rusiei, notează agenția de presă. În ciuda unor semne de reziliență economică, lipsa forței de muncă și slăbirea rublei afectează perspectivele pe termen lung ale economiei rusești, constată Reuters.
AFP își focalizează atenția asupra măsurilor de combatere a problemelor economice din Japonia. Agenția de presă informează că guvernul de la Tokyo va debloca 210.000 de tone de orez din rezervele strategice de stat, pentru a contracara creșterea prețurilor acestui aliment de bază. Este prima dată când Japonia recurge la aceste rezerve din cauza tensiunilor pe piață și perturbărilor în distribuția orezului, care au dus la o majorare a prețurilor cu 64,5% în decembrie 2024, notează AFP. Ministerul Agriculturii a modificat reglementările pentru a permite deblocarea rezervei în caz de stagnare a distribuției, iar recolta din 2023 a fost afectată de temperaturi ridicate, explică agenția de presă cauzele crizei. Prețurile orezului au crescut semnificativ, iar consumatorii se confruntă cu o inflație persistentă. Guvernul spera că recolta din toamna anului trecut va calma tensiunile, însă producția a fost mai mică decât se aștepta. În aceste condiții, unele grupuri comerciale ar putea specula pe creșterea prețurilor, ceea ce a contribuit și la dificultățile de aprovizionare, conchide AFP.
Populația Spaniei a ajuns la peste 49 de milioane de locuitori, marcând o creștere semnificativă datorită numărului tot mai mare de imigranți, transmite EFE. Potrivit agenției de presă, în ultimul trimestru al anului trecut, populația a crescut cu 115.612 persoane, iar numărul străinilor a ajuns la aproape 7 milioane. În același timp, populația spaniolă a crescut cu doar 15.000 de persoane. Printre cei mai mulți imigranți care au ajuns în Spania se numără columbienii, venezuelenii și marocanii, iar cei care au părăsit țara au fost majoritar marocani, columbieni și români, mai scrie EFE.
