Revista presei // Jocul dublu al Tiraspolului: între echilibristică pe sârmă și ruleta rusească. Regimul are bani pentru achitarea pensiilor doar pentru ianuarie și februarie
Presa din RM publică reacția autorităților de la Chișinău, care au condamnat faptul survolării repetate a spațiului aerian al RM de către drone rusești. Mai multe publicații atrag atenția asupra reacției neutre pe care o au în acest sens partidele pro-Kremlin din RM. Din presă mai aflăm despre situația social-economică precară cu care se confruntă regiunea transnistreană, în pofida discursurilor triumfaliste privind reluarea alimentării cu gaz natural a regiunii, cu susținerea Rusiei. Care sunt mecanismele psihologice ce îi fac pe oameni să creadă că „înainte era mai bine” și prin ce reușește sistemul medical din RM să atragă un număr tot mai mare de clienți din străinătate, aflăm din revista presei.
Survolarea neautorizată a spațiului aerian al Rep. Moldova de către drone rusești, după cum s-a întâmplat și noaptea trecută, se va intensifica până la o încetare a focului în Ucraina, consideră expertul în securitate, de la WatchDog, Andrei Curăraru, citat de Radio Chișinău. Potrivit expertului, în contextul actual ar putea avea loc mai multe confruntări în spațiul aerian, pentru că ambele părți ale conflictului urmăresc asigurarea unor poziții mai avantajoase la masa de negocieri. „Ne putem aștepta la faptul că pe fundalul reducerii posibile a ajutorului militar american, ucrainenii vor economisi acele rachete antiaeriene care ne protejează și pe noi. Situația se agravează de faptul că noi avem doar puse bazele unui sistem antiaerian funcțional. Avem nevoie urgent, cu suportul partenerilor strategici, în special europeni, să finalizăm acest sistem de apărare antiaeriană. Ceea ce poate la moment țara noastră să facă este să întărească coordonarea cu Ucraina și România în monitorizarea spațiului aerian, să activeze servicii de notificare rapidă și să se asigure că cel puțin obiectivele strategice să fie protejate”, a subliniat Andrei Curăraru.
În context, Ministerul de Externe al Rep. Moldova condamnă recentele incidente și susține că autoritățile vor continua să investească în protejarea spațiului aerian național, notează Radio Chișinău.
Partidele pro-Kremlin au luat apă în gură în cazul dronelor rusești, constată TVR Moldova. Până la această oră, nici bașcanul Evghenia Guțul, nici conducerea Adunării Populare a UTA Găgăuzia nu au condamnat acțiunile militare ale Moscovei și nu au spus niciun cuvânt despre pericolul real în adresa securității naționale, observă autorul articolului. Tace și fostul bașcan al UTA Găgăuzia, în prezent liderul Partidului Inima Moldovei, Irina Vlah. Ea a postat pe o retea sociala că R.Moldova nu are nevoie de echipamente de apărare. Iar liderul PSRM, Igor Dodon, a spus că dronele rusești care au survolat și explodat în sudul Republicii Moldova ar fi din cauza războiul din Ucraina și nu a Kremlinului, transmite TVR Moldova.
Directorul adjunct al Institutul pentru Politici și Reforme Europene, MIHAI MOGÎLDEA, a opinat într-un interviu acordat postului de televiziune că „O bună parte din politicienii care au afinități cu F.Rusă sau sunt finanțați din F.Rusă nu pot să condamne aceste incidente pentru că sunt legați într-un mod sau altul de finanțatorii ruși și în același timp își doresc să continue aceeași linie de discurs ca și autoritățile de la Kremlin”.
Reluarea livrărilor de gaze în stânga Nistrului, meritul Rusiei? – se întreabă Veridica. Reluarea livrărilor de gaze naturale către regiunea transnistreană printr-o schemă finanțată de către Rusia este descrisă triumfalist de către presa din regiune, observă autorul articolului. Meritele depășirii crizei energetice îi sunt atribuite Federației Ruse și liderului separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. În același timp, în niciun material nu se menționează, fie și în treacăt, durata în care vor fi livrate gazele naturale de către compania maghiară MET sau condițiile în care a fost oferit creditul rusesc din care sunt plătite gazele care ajung în prezent în stânga Nistrului, subliniază Veridica. Totuși, potrivit „Radio Pridnestrovia”, așa-numitul ministrul al economiei de la Tiraspol, Serghei Obolonik, a menționat că volumul de gaze care ajunge în regiune nu permite relansarea activității companiilor industriale. „Novostipmr” transmite că regimul de la Tiraspol are bani pentru achitarea pensiilor doar pentru ianuarie și februarie a.c.. „Trebuie să înțelegem că resursele sunt limitate. De evoluția situației, vor depinde și capacitățile noastre”, a menționat șeful așa-numitei comisii parlamentare pentru economie de la Tiraspol, Victor Guzun, subliniind că astăzi, când multe întreprinderi nu funcționează și sunt inactive, contribuțiile fiscale la buget sunt minime, relevă Veridica, citând publicații locale.
Jocul dublu al Tiraspolului: între echilibristică pe sârmă și ruleta rusească. E titlul unui alt articol publicat de Veridica. Regimul separatist de la Tiraspol se luptă în aceste zile pentru supraviețuire, opinează autorul articolului. Potrivit lui Mădălin Necșuțu, pretinșii lideri de peste Nistru sunt în fața unei dileme existențiale ce urmează să modeleze viitorul regiunii. Fie fac o înțelegere cu UE și Chișinău, fie rămân loiali intereselor Rusiei și ascultă obedient ordinele Kremlinului. Încă de la începutul invaziei militare ruse din Ucraina, în 24 februarie 2022, timpul a început să se scurgă în defavoarea acestui regim secesionist, constată Veridica. Chișinăul capătă din ce în ce mai multe pârghii în negocierile directe cu Tiraspolul, iar rolul UE nu mai este unul doar de sponsor necondiționat într-o formă directă sau indirectă. Compromisul vremelnic făcut de autoritățile de la Kiev de a permite firmei maghiare MET Group să aducă gaze plătite dintr-un credit dubios și netransparent în Transnistria via gazoductul transbalcanic nu este altceva decât o pârghie de negociere cu rușii, mai scrie Veridica.
De ce oamenii cred că „înainte era mai bine”? - caută răspuns Ziarul de Gardă. În spațiul public apar frecvent dezbateri între cei care susțin că „înainte era mai bine” și cei care, analizând indicatorii economici și sociali, constată contrariul. Deși nivelul de trai a crescut, iar accesul la bunuri și servicii s-a îmbunătățit, nostalgia pentru trecut rămâne un fenomen puternic, notează ZdG. Psihologul Ștefan Popov afirmă că fenomenul retrospecției roz influențează deciziile politice și economice prin faptul că oamenii votează ori susțin politici bazate pe o versiune idealizată a trecutului, nu pe realitatea obiectivă. „În R. Moldova, nostalgia față de URSS face ca unele partide să câștige voturi promițând o «revenire la stabilitate», deși condițiile actuale nu mai permit un astfel de model economic. Creierul uman are tendința de a estompa amintirile neplăcute, un mecanism care, potrivit psihologului Ștefan Popov, are un rol adaptativ.La fel, idealizarea trecutului poate duce la respingerea unor reforme necesare din teama de schimbare, constată ZdG.
O familie cu salariul mediu pe economie ar trebui să muncească 14 ani pentru a-și cumpăra un apartament de două camere la Chișinău, constată economistul Veaceslav Ioniță, într-un interviu acordat postului public de televiziune Moldova 1. Expertul susține că, deși prețul locuințelor va continua să crească, piața imobiliară se va stabiliza, iar ritmul de creștere va fi mai lent în raport cu majorarea salariilor, astfel că locuințele vor deveni mai accesibile. În 2024, prețul mediu pentru un metru pătrat la locuințele din capitală a fost de 1500 de euro, iar cererea depășește cu mult oferta.
Turismul medical din Republica Moldova a devenit un sector tot mai atractiv pentru pacienții din întreaga lume. Specialiștii în domeniu precizează că, prestând servicii de calitate la prețuri accesibile, țara noastră a reușit să atragă atenția celor care caută tratamente stomatologice, intervenții chirurgicale sau proceduri de recuperare la standarde europene, transmite IPN. La solicitarea IPN, Maria Marinuța, directoarea unei agenții de turism care prestează inclusiv servicii de turism medical, a specificat că unul dintre principalele avantaje ale Moldovei este costul redus al tratamentelor comparativ cu alte țări europene. De exemplu, intervențiile stomatologice sau operațiile estetice pot costa cu până la 50-70% mai puțin decât în statele vest-europene, fără să se facă compromisuri în calitatea serviciilor medicale. În plus, spune Marinuța, medicii din Moldova sunt bine pregătiți, mulți dintre ei având studii și specializări în străinătate. Clinicile sunt dotate cu echipamente moderne, iar serviciile sunt oferite într-o manieră profesionistă, adaptată standardelor internaționale.
Iar Europa Liberă scrie despre rezultate dezastruoase la pretestarea la matematică din gimnaziu, cu media – sub 4. Circa 60% din elevii de gimnaziu care au participat la testarea la matematică au luat note negative, la pretestări participând benevol peste 18.000 de elevi din 486 de școli, din 32 de raioane. Raportul Agenției pentru Curriculum și Evaluare, care a fost prezentat șefilor de direcții și care a fost văzut de Europa Liberă, arată că elevii s-au descurcat foarte bine la limba română, rata de promovare la clasa a VIII-a fiind de 85,1%, iar la a IX-a – de 95,6%. Șefa-adjunctă a Direcției Educație Leova, Lucreția Coropceanu, care este și profesoară de matematică, a spus Europei Libere că testele au fost diferite față de cele din anii precedenți și au pus accentul pe logică, la fel ca la testarea PISA (Programme for International Student Assessment). Profesoara crede că rezultatele proaste la matematică sunt efectul studiilor de la distanță din pandemia de Covid-19, dar și a lipsei de interes pentru această disciplină.
