Revista Presei: NATO își dorește o „R. Moldova sigură și independentă” și vom face tot posibilul să ajutăm țara în fața pericolelor din Rusia
Decizia autorităților britanice de a sancționa pro-rușii care “subminează” Republica Moldova; măsurile represive ce ar putea fi impuse jurnaliștilor de către regimul separatist de la Tiraspol, dar și zădărnicirea discuțiilor cu Chișinăul în formatul 1+1 au fost cele mai importante subiecte ale presei, trecute în revistă.
Marea Britanie a sancționat pro-rușii care “subminează” Republica Moldova, titrează RFI. Este vorba de ONG-ul Evrazia, care acționează în numele oligarhului moldovean fugar la Moscova, Ilan Șor; fondatoarea Nelli Parutenko, membra consiliului de administrație, Natalia Parasca și deputata Partidului Șor, Marina Tauber. Astfel, persoanele vizate de sancțiuni vor avea activele înghețate și interdicția de a călători în Regatul Unit. „Nu vom sta cu mâinile încrucișate în timp ce Rusia subminează democrația și statul de drept, amenințând securitatea națională a țărilor pe care le considerăm prietene și partenere”, a declarat ministrul britanic de externe. Anterior, poliția moldoveană a anunțat că aproximativ 130 000 de cetățeni au primit un total de 15 milioane de dolari de la Evrazia pentru a vota „nu” la referendumul din toamna trecută.
Deschide.md scrie că Maia Sandu salută sancțiunile impuse de Marea Britanie împotriva grupării „ȘOR”. Într-un mesaj publicat pe rețele sociale, șefa statului menționează că este un semnal clar că acțiunile subversive au consecințe și face parte din efortul comun de a proteja democrația moldovenească și de a opri ingerințele Kremlinului.
NATO își dorește o „R. Moldova sigură și independentă” și va face tot posibilul să ajute țara în fața pericolelor din Rusia. Ziarul de Gardă propune declarația secretarului general al NATO, Mark Rutte care a precizat că pentru atingerea acestui scop, au loc mai multe „acțiuni de sprijin”. În cadrul unei conferințe de presă, organizată înaintea reuniunii miniștrilor de externe ai țărilor membre NATO, el a spus că „noi ajutăm Moldova, pentru că autoritățile ne-au rugat, în mod repetat, în ultimii 30 ani, pentru că există pericole de securitate.”
Tot în Ziarul de Gardă citim că Tiraspolul confirmă că ședința 1+1, programată pentru astăzi a fost compromisă din cauza refuzului delegației separatiste de a se deplasa la Chișinău, la sediul Misiunii OSCE, conform propunerii Biroului Politici de Reintegrare. Departamentul de externe de la Tiraspol a adus drept argument că ședințele din ultimii doi ani au avut loc în stânga Nistrului, chiar dacă formatul de întrevedere presupunea alternanța locațiilor. Biroul Politici de Reintegrare a remis anterior o declarație de presă în care relata „cu regret” că reuniunea în format 1+1 a fost din nou blocată de Tiraspol. Autoritățile de la Chișinău consideră această abordare este o mărturie a faptului că Tiraspolul nu-și dorește restabilirea dialogului și soluționarea problemelor acumulate la masa de negocieri. Ultima reuniune în formatul 1+1 a avut loc în luna mai 2024.
Între timp, Tiraspolul pregătește noi măsuri represive împotriva jurnaliștilor, scrie Radio Europa Liberă. Asociația Promo-LEX a anunțat că în așa-numitul soviet suprem de la Tiraspol a fost înregistrat un „proiect de lege” care prevede sancțiuni împotriva jurnaliștilor străini, inclusiv a celor de pe malul drept, care desfășoară activități jurnalistice fără „acreditare prealabilă”. În nota informativă, Tiraspolul a justificat inițiativa prin nevoia de a „combate dezinformarea” și preveni „opiniile distructive față de structurile transnistrene”. Chișinăul, la rândul său, declară că intenția Tiraspolului demonstrează „faptul că se caută cu orice preț escaladarea situației” și „crearea unui fundal de neîncredere între cele două maluri”.
Intenția Tiraspolului cu privire la sancțiunile jurnaliștilor ar fi promovat la indicația Federației Ruse. Este opinia deputatului PAS, Lilian Carp. El a declarat pentru newsmaker.md că autoritățile de la Chișinău vor discuta despre această inițiativă cu administrația nerecunoscută din stânga Nistrului în cadrul formatului „1+1”. Deocamdată nu este clar când se va întâmpla acest lucru, având în vedere refuzul Tiraspolului de a se întruni în acest format.
Mecanismul actual de furnizare a gazelor naturale în regiunea transnistreană nu corespunde intereselor Republicii Moldova, a declarat, la Moldova 1, ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Potrivit lui, Guvernul, împreună cu Uniunea Europeană, au stabilit un mecanism „previzibil și transparent” pentru livrarea gazelor în partea stângă a Nistrului, cu anumite condiționalități. Junghietu a menționat că regimul de la Tiraspol a majorat tarifele atât la energie electrică, cât și gaze, însă aceste ajustări „probabil nu sunt suficiente”. Întrebat despre cele 60 de milioane de euro care urmau să vină din partea Uniunii Europene, inclusiv pentru a redresa situația energetică, ministrul a reiterat că: „Acestea stau în spatele mecanismului propus de Republica Moldova și Uniunea Europeană pentru a sprijini cetățenii din stânga Nistrului”.
Tot Moldova 1 scrie că Centrul pentru Jurnalism Independent, alături de alte organizații neguvernamentale, cer retragerea „neîntârziată” a proiectului de lege privind „statutul agenților străini” înregistrat în parlament de șase deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor. Autorii inițiativei legislative sunt îndemnați să renunțe pe viitor la promovarea proiectelor „nocive libertății presei, democrației și statului de drept”. Într-o declarație publică, ONG-urile semnatare precizează că, deși proiectul nu are șanse să fie votat, în actuala conjunctură parlamentară, simpla apariție a lui constituie „un semnal alarmant și un gest reprobabil” fiind „un atac asupra societății civile, a presei independente și a dreptului cetățenilor de a fi informați corect”.
Un interlop, condamnat pe viață, Alexandr Sinigur, alias „Синий”, a fost eliberat din pușcărie, titrează Unimedia. El a fost eliberat săptămâna trecută, în urma unei legii adoptate de deputați, prin care condamnații la detenție pe viață pot fi eliberați prin amnistie. Inițial, lui Sinigur i-a fost stabilită o pedeapsă de 30 de ani de privațiune de libertate, pentru comportament bun, fără observații. După ceva timp, avocații lui Sinigur au depus cerere în instanța de judecată și a fost eliberat pe articolul 91, condiții inumane”, a declarat directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, Anatolie Falcă. Instituția a contestat decizia la Curtea de Apel Nord. Sinigur a fost condamnat la detenție pe viață în 2006, fiind acuzat de crearea și conducerea unei organizații criminale, banditism, luare de ostatici, tentativă și omor premeditat în circumstanțe agravante.
După trei ani de incertitudine, strada 31 August din Chișinău, porțiunea între str. Bănulescu-Bodoni și str. Pușkin, va deveni una pietonală. Realitatea.md scrie că Primăria va amenaja o pistă pentru bicicliști, iar circulația vehiculelor va fi interzisă, cu excepția autospecialelor. În zonă va fi restaurat caldarâmul și trotuarele existente, a precizat șeful intеrimаr al Direcției Generale Mobilitate Urbană, Dorin Ciornîi. Costul estimativ al lucrărilor de amenajare constituie 30 000 000 lei. Cheltuielile de amenajare vor fi suportate de bugetul municipal.
