Ce face R. Moldova pentru a asigura tranziția energetică: mai multe centrale electrice regenerabile, plafon mai mare pentru prosumatori și investiții strategice în stocare
Republica Moldova își propune ca, până în 2030, o parte tot mai mare din energia consumată să provină din surse regenerabile, cum ar fi vântul, soarele, biogazul și biomasa. În paralel, autoritățile și investitorii privați lucrează la soluții de stocare a energiei, esențiale pentru a asigura stabilitatea rețelei și a folosi eficient energia produsă atunci când cererea este mare.
Autoritățile au extins, prin intermediul Planului Național Integrat privind Energia și Clima (PNIEC) pentru perioada 2025–2030, sprijinul pentru producerea energiei regenerabile și dezvoltă capacități de stocare.
Obiective până în 2030
27% din consumul final de energie să provină din surse regenerabile,
31,2% din energia electrică consumată să fie regenerabilă,
42,5% din energia utilizată pentru încălzire și răcire să fie verde,
6,9% din energia din sectorul transporturilor să provină din surse regenerabile, prin biocombustibili și electrificare.
Pentru atingerea acestor obiective, în Republica Moldova urmează să fie instalate centrale de 230 MW de energie eoliană și 165 MW de energie solară, să fie dezvoltate centrale pe biogaz, pe deșeuri, iar biomasa și pompele de căldură să fie integrate în sistemele de încălzire centralizată, conform PNIEC.
Condiții mai bune pentru prosumatori
Guvernul a aprobat recent majorarea plafonului de capacitate pentru prosumatorii casnici până la 10 kW per instalație fotovoltaică. Cei care au deja contracte cu un plafon mai mic pot cere să-l mărească.
Totodată, și centralele eoliene și de biogaz vor putea folosi sistemul de „facturare netă”, iar limita totală de 100 MW nu va mai fi împărțită pe categorii, ci va fi folosită mai flexibil.
Astfel, oamenii vor putea investi mai ușor în surse de energie regenerabilă și își vor recupera investiția mai repede. De la începutul anului, din 43 MW disponibili, doar 7 MW au fost instalați până acum.
Stocare de energie: investiții și viziune pe termen lung
Odată cu creșterea producției de energie din surse regenerabile, care depinde de vreme și de momentul zilei, Republica Moldova are nevoie de soluții pentru a echilibra sistemul energetic. Aici intervine stocarea energiei, care devine o prioritate strategică.
„Pentru securitatea energetică a țării, stocarea este o soluție foarte fezabilă. (...) Sunt ore în care nu avem nevoie de energie, pentru că multă lume este la lucru, dar avem soare și producem multă energie fotovoltaică. Atunci, stocarea este soluția: poți să încarci energia și, în orele de vârf, să o descarci. Storage-ul (stocarea - n.r.), de fapt, oferă un echilibru”, a explicat președintele Asociației Producătorilor de Energie Eoliană și Fotovoltaică, Eugen Gîrlea, pentru Moldova 1.
Dar, avertizează el, dacă toți produc și stochează în același timp, procesul trebuie gestionat cu atenție ca să nu apară efecte inverse: „Dacă vom avea mult storage și dacă toți o să încarce ziua și vor da energia în orele de vârf, atunci obținem inversul: ziua apare un vârf de consum, când toți încarcă bateriile. Deci, trebuie să avem un echilibru”.
Eugen Gîrlea mai sugerează că acest echilibru va reduce și dependența de importuri din România.
Victor Parlicov, fost ministru al Energiei, spune că, odată cu instalarea mai multor centrale solare și eoliene, prețurile de pe piață vor fluctua mai mult, așa cum se întâmplă deja în România: „Vor fi ore în care prețul va fi foarte mic sau foarte mare și atunci apare un stimulent economic serios pentru ca investitorii să instaleze baterii de stocare. În anii următori, va exista un boom de investiții în stocare de energie. Va fi un nou tip de activitate economică în domeniul energiei”.
La nivel oficial, Carolina Novac, secretară de stat la Ministerul Energiei, confirmă că sistemele de stocare a energiei — BESS (Battery Energy Storage Systems) sunt deja pe lista de priorități.
„Soluțiile de stocare sunt absolut necesare, întrucât permit o mai bună integrare a energiei verzi și contribuie la flexibilizarea și stabilizarea rețelei”, a declarat Novac la conferința Energy Transition Agenda, desfășurată la începutul lunii iunie.
Deja există avize de racordare pentru 83 MW de stocare, inițiative private care merg mână în mână cu parcurile fotovoltaice, și sunt planificate rezervoare de stocare a energiei termice: 1.200 MWh pentru Chișinău și 240 MWh pentru Bălți. Însă autoritățile recunosc că aceste investiții nu sunt ieftine. De exemplu, perioada de recuperare a investiției depășește 20 de ani, iar cu un grant de 50%, aceasta s-ar reduce la doar șase ani — perioadă similară investițiilor în panouri fotovoltaice, a explicat Novac.
Pentru a susține acest proces, o nouă rundă de licitații pentru parcuri regenerabile cu stocare inclusă este planificată pentru luna octombrie 2025, iar ofertele vor putea fi depuse până în martie 2026.
Estimările arată că R. Moldova are nevoie de peste 240 MW de capacități de stocare pentru a acoperi vârfurile de consum și a menține stabilitatea rețelei, astfel încât energia produsă ziua să fie folosită eficient atunci când este mai mare nevoie de ea.
În ultimii cinci ani, R. Moldova și-a crescut capacitățile regenerabile de opt ori, ajungând la 665 MW, iar ponderea energiei verzi în mixul energetic a atins o medie de 16,7% în 2024. În aprilie curent, peste 36% din consumul național a fost acoperit din surse regenerabile.
Precizăm că sectorul energetic din Republica Moldova resimte efectele stopării finanțării externe din partea Statelor Unite. Patru proiecte, cu o valoare cumulată de peste 200 de milioane de dolari, sunt afectate de suspendarea sprijinului acordat de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Printre acestea se numără și achiziționarea unui sistem de stocare a energiei în baterii (BESS).
