Revista presei internaționale // UE întocmește un plan de apărare împotriva atacurilor rusești; Dronele ucrainene provoacă criză energetică în Rusia
Presa internațională reflectă tensiunile militare și politice din Europa, pe fondul amenințărilor rusești și al măsurilor de apărare adoptate de statele occidentale. În vizorul publicațiilor străine se află și propunerea liderilor occidentali de a instala sisteme antiaeriene în vestul Ucrainei, dar și alte proiecte de apărare care vor fi analizate azi la summitul informal al Consiliului European. Atenția agențiilor internaționale de presă se concentrează și pe criza energetică din Rusia, cauzată de atacurile cu drone ucrainene. Disputele politice din Statele Unite, care au dus azi la blocarea activității guvernului federal, se numără printre alte subiecte abordate de presa străină.
Un grup de politicieni și militari occidentali propun crearea unui sistem de apărare aeriană menit să doboare dronele și rachetele rusești care ajung în jumătatea vestică a Ucrainei, inclusiv deasupra capitalei Kiev, informează The Telegraph. Conform experților intervievați de ziarul britanic, astfel de măsură ar demonstra hotărârea Europei de a răspunde incursiunilor aeriene rusești și ar sprijini armata ucraineană. The Telegraph notează că subiectul va fi discutat azi, la Copenhaga, la un summit informal al liderilor europeni care vor discuta proiecte de apărare avansată, inclusiv crearea unui așa-numit „zid al dronelor” împotriva atacurilor rusești.
Statele Unite au dislocat în Norvegia avioane de patrulare, capabile să vâneze submarine și să desfășoare misiuni de recunoaștere, transmite Newsweek. Prezența acestor avioane americane consolidează apărarea NATO în regiunea Mării Baltice, în contextul pericolului pe care-l pot prezenta aparatele de zbor rusești care încalcă spațiul aerian al țărilor din flancul estic al Uniunii Europene, remarcă publicația. Totodată, acțiunea coincide cu schimbarea de ton a președintelui american Donald Trump, care a sugerat că Ucraina poate recâștiga teritoriile ocupate și ar putea primi rachete de croazieră cu rază lungă, comentează Newsweek.
În ultimii ani, apropierea periculoasă între avioanele militare rusești și navele NATO a devenit un fenomen obișnuit în apele europene, afirmă un comandant al Alianței, citat de Business Insider. Publicația amintește că recent un avion de recunoaștere rus IL-20 a zburat la aproximativ 600 de metri de un fregat german în Marea Baltică, incidente similare având loc aproape săptămânal de la invadarea Ucrainei și anexarea Crimeei în 2014. Berlinul a condamnat incidentul, iar liderii europeni avertizează că Moscova testează în mod deliberat reacția NATO, relevă publicația. În ciuda riscurilor, interacțiunile pe mare între NATO și Rusia rămân, de regulă, sigure și profesionale, deși Moscova nu respectă întotdeauna aceste standarde, susține același comandant al Alianței.
Politico scrie că, în timp ce Rusia testează granițele estice ale NATO cu drone și avioane de vânătoare, Kremlinul rescrie realitatea pentru publicul intern. Totuși, există semne că societatea rusă își dorește doar ca aceste tensiuni să înceteze, remarcă publicația. Potrivit acesteia, propaganda de stat intensifică eforturile, prezentând Rusia drept „victimă” și Occidentul ca state fragile care tremură în fața puterii sale. În ultimele săptămâni, Polonia, Lituania și Estonia au raportat incursiuni ale dronelor și avioanelor rusești, însă Moscova acuză Europa că ar fi agresorul și că ar împinge regiunea spre un conflict mai amplu, sugerând chiar posibilitatea doborârii avioanelor rusești în viitor, relevă Politico.
În Senatul SUA a fost depusă o rezoluție care cere transferul către Ucraina a câte 10 miliarde de dolari pe lună din activele rusești înghețate, transmite Unian. Agenția de presă notează că documentul solicită confiscarea acestor fonduri aflate sub jurisdicția Uniunii Europene și grupului G7, în care intră statele cu cele mai mari economii occidentale. În paralel, Uniunea Europeană analizează modalități de a folosi 140 de miliarde de euro din activele rusești blocate, însă premierul Ungariei, Viktor Orbán, se opune, relevă Unian.
Atacurile cu drone ucrainene au avariat aproape 30 de rafinării din Rusia, paralizând 40% din capacitățile de procesare a țițeiului și declanșând o criză de combustibil fără precedent, scrie The Moscow Times. Potrivit publicației, în septembrie, producția de benzină a scăzut cu un milion de tone, iar deficitul pe piața internă a ajuns la 20%, afectând peste 20 de regiuni, inclusiv Crimeea anexată și Orientul Îndepărtat. Reparațiile vor dura luni de zile din cauza sancțiunilor, care blochează accesul la echipamente occidentale, dificil de înlocuit cu alternative chinezești, scrie The Moscow Times. Pentru a tempera criza, guvernul a interzis exporturile de benzină, dar creșterea prețului la carburanți riscă să accelereze inflația, afectând transportul, agricultura și costul bunurilor de bază, constată publicația.
Reuters relatează că autoritățile franceze investighează o navă petrolieră, aflată sub pavilionul statului Benin și sancționată de Uniunea Europeană și Marea Britanie pentru legături cu transportul de țiței rusesc. Nava e ancorată acum în largul coastei atlantice a Franței, iar ancheta a început după ce echipajul nu a prezentat documente privind identitatea vasului și a ignorat ordinele autorităților, precizează Reuters.
Pentru a grăbi încheierea războiului ruso-ucrainean, armata ucraineană trebuie să distrugă podul care leagă Rusia de Crimeea, izolând peninsula anexată încă în 2014. E opinia fostului ministru britanic de externe Ben Wallace, scrie The Guardian. În timpul forumului de securitate de la Varșovia, Wallace a declarat, citat de aceeași publicație, că distrugerea podului cu anumite tipuri de rachete ar face peninsula nelocuibilă și ar lovi ego-ul președintelui rus Vladimir Putin, care ar fi nevoit să accepte negocieri de pace.
Consilierii liderului de la Casa Albă, Donald Trump, analizează opțiuni pentru îndepărtarea forțată de la putere a președintelui venezuelean Nicolas Maduro, susțin surse citate de The New York Times, potrivit cărora campania este coordonată de secretarul de stat Marco Rubio. Aceleași surse spun că planurile includ atât scenarii militare în Caraibe, cu implicarea Pentagonului și a flotei americane, cât și o schimbare politică a regimului lui Maduro, pregătită în colaborare cu opoziția venezueleană. Statele Unite au oferit recompense de 50 de milioane de dolari pentru informații care să ducă la arestarea lui Maduro, acuzat de trafic de droguri și amenințări la adresa securității regionale, notează The New York Times. Experții citați de publicație subliniază că o intervenție militară fără acordul Venezuelei sau al ONU ar fi considerată ilegală, deși administrația Trump ar putea invoca sprijinul opoziției ca justificare.
Președintele SUA, Donald Trump, și șeful Pentagonului, Pete Hegseth, s-au adresat sutelor de generali și amirali adunați la baza Corpului de Marină din Quantico, Virginia, promițând să „reînvie spiritul militar” pierdut sub administrația anterioară, transmite BBC. Potrivit serviciului britanic de presă, convocarea urgentă a stârnit neliniște și chiar panică printre ofițeri, deoarece nu li s-a comunicat scopul întâlnirii.
Associated Press relatează, cu referire la același eveniment, că președintele SUA, Donald Trump, a propus folosirea orașelor americane ca poligoane de antrenament pentru armată, subliniind necesitatea puterii militare pentru a combate ceea ce el numește „invazia din interior”. Împreună cu șeful Pentagonului, Pete Hegseth, președintele american a criticat cultura „conștientizării sociale” în armată și a introdus noi standarde de pregătire fizică, insistând că ofițerii care nu sunt de acord ar trebui să demisioneze, remarcă agenția de presă. Evenimentul a generat controverse, iar liderii militari au ascultat discursurile politizate cu reținere, în timp ce senatorul democrat Jack Reed a calificat întâlnirea drept „periculoasă și iresponsabilă”, scrie Associated Press. Trump a reiterat rolul armatei în menținerea ordinii interne și în acțiuni externe, inclusiv în Caraibe, testând limitele legii care restricționează implicarea militarilor în aplicarea legii, adaugă agenția de presă.
Senatul SUA nu a reușit să adopte niciunul dintre cele două proiecte de lege privind finanțarea federală, ceea ce a dus azi dimineață la oprirea parțială a activității guvernului, transmite CNN. Din această cauză, sute de mii de funcționari publici au fost trimiși în concediu fără plată pe termen nedeterminat, notează aceeași sursă. Blocajul a apărut pe fondul disputelor între republicani și democrați, cu privire la politicile de sănătate, reducerile de cheltuieli și expirarea unor beneficii fiscale pentru asigurările medicale, explică CNN. Postul american de televiziune amintește că ultimul caz similar a avut loc la sfârșitul anului 2018, în primul mandat al lui Trump.
Serviciile de internet și telefonie mobilă din Afganistan au fost întrerupte la nivel național, fără nicio explicație din partea administrației talibane, transmit agențiile internaționale de presă. AFP notează că principala cauză ar fi problemele legate de moralitate, și în special pornografia online, pe care le invocă talibanii aflați la guvernare. Agenția de presă amintește despre alte restricții impuse anterior de talibani pentru respectarea legii islamice, acestea fiind îndreptate mai ales împotriva femeilor, care nu au acces în școli, universități sau complexe sportive, iar fetelor le este interzis să frecventeze liceul.
