Trei decenii de cooperare cu Consiliul Europei: Progrese sustenabile într-un parcurs sub monitorizare constantă
Republica Moldova marchează peste trei decenii de cooperare cu Consiliul Europei, o relație construită pe reforme, dar și pe un proces continuu de monitorizare. De la aderarea din 1995, Chișinăul a trecut prin transformări importante, într-un parcurs marcat atât de progrese, cât și de restanțe. Autoritățile și-au stabilit drept obiectiv prioritar trecerea la etapa de post-monitorizare, însă acest pas depinde de sustenabilitatea reformelor.
Angajamentele Republicii Moldova
Consiliul Europei (CoE) este principala organizație interguvernamentală de pe continentul european, alcătuită din 46 de state membre, care se concentrează pe protejarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept.
Republica Moldova a aderat la CoE la 13 iulie 1995. Parlamentul țării a ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului doi ani mai târziu, la 24 iulie 1997, iar la 30 iunie, în același an, a fost înființat Biroul de Informare al Consiliului Europei la Chișinău.
În toamna anului 2002, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a decis numirea unui Reprezentant Special al Secretarului General la Chișinău, Memorandumul de Înțelegere fiind elaborat în luna noiembrie.
Prin cererea de aderare la Consiliul Europei, Republica Moldova și-a asumat reformarea sistemului judecătoresc și a organelor procuraturii, transferarea responsabilităților privind sistemul penitenciar de la Ministerul Afacerilor Interne la Ministerul Justiției, promovarea reformelor în domeniul autonomiei locale, consolidarea democrației, respectarea drepturilor omului și garantarea libertății de exprimare și a libertății religioase.
Țara a ratificat un șir de tratate asumate, printre care: Convenția Europeană a Drepturilor Omului (intrată în vigoare la 12 septembrie 1997), Convenția europeană pentru prevenirea torturii (1 februarie 1998), Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale (1 februarie 1998) și Carta europeană a autonomiei locale (1 februarie 1998).
Ulterior, au fost ratificate și au intrat în vigoare Carta Socială Europeană (revizuită) (1 ianuarie 2002), Convenția Consiliului Europei privind combaterea traficului de persoane (1 februarie 2008) și Convenția de la Istanbul privind prevenirea violenței împotriva femeilor (1 mai 2022).
Mecanisme de monitorizare
Imediat după aderarea la CoE, Republica Moldova a intrat sub procedura de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), fiind una dintre puținele țări membre care se află și în prezent sub această procedură.
Comisia de Monitorizare a APCE este principalul mecanism politic de supraveghere. Dacă în perioada 1995–2009 accentul a fost pus, în principal, pe tranziția democratică, reformele constituționale și asigurarea independenței justiției, după protestele din aprilie 2009 monitorizarea a devenit mai intensă, iar prioritățile s-au mutat spre reforma procuraturii și depolitizarea instituțiilor. Din 2019, sunt monitorizate preponderent reformele de combatere a corupției sistemice, eliminarea influenței oligarhice din instituțiile statului și procesele de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor (vettingul). De asemenea, este urmărită securitatea democratică în contextul războiului din Ucraina.
Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei supraveghează executarea hotărârilor obligatorii ale Curții Europene a Drepturilor Omului. În noiembrie 2004, Grupul de Raportori pentru Stabilitate Democratică – GR-EDS (actualul Grup de Raportori pentru Democrație) a fost însărcinat să evalueze periodic cooperarea cu Republica Moldova, în special în ceea ce privește compatibilitatea legislației naționale cu standardele CoE și situația mass-media.
Monitorizările realizate prin intermediul structurilor convenționale sunt instituite în baza diferitelor convenții sau rezoluții separate și vizează anumite domenii și drepturi. Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT), Grupul de experți pentru combaterea traficului de ființe umane (GRETA) și Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) efectuează periodic vizite de documentare și prezintă rapoarte de evaluare privind implementarea prevederilor convențiilor respective.
Comisia de la Veneția oferă avize privind reformele constituționale și legislative, iar Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) evaluează politicile anticorupție.
De la cooperare fragmentată la planuri integrate
Accelerarea integrării europene după schimbările politice din 2009 – care au marcat încheierea perioadei de guvernare dominantă a Partidului Comuniștilor – a determinat Consiliul Europei să adopte un nou model de cooperare cu Republica Moldova. Schimbarea s-a produs în 2013, anul în care Republica Moldova a parafat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.
Până atunci, cooperarea cu Consiliul Europei era mai fragmentată și se realiza prin proiecte separate, asistență punctuală pentru reforme și monitorizări individuale efectuate de structuri precum APCE, GRECO sau CPT. Din 2013, s-a optat pentru un model bazat pe „Planuri de Acțiune” multianuale integrate.
Cel mai recent Plan de Acțiune pentru Republica Moldova, al patrulea din 2013 încoace, vizează perioada 2025–2028. Documentul se bazează pe bunele practici și realizările planurilor anterioare și deschide noi domenii de intervenție, precum combaterea traficului de ființe umane, prevenirea consumului de droguri și a dependențelor, implicarea sporită a societății civile și participarea tinerilor la procesul democratic de luare a deciziilor.
Consiliul Europei a convenit cu autoritățile naționale implementarea, prin programe de cooperare, a unor reforme menite să consolideze independența și responsabilitatea sistemului judiciar și să îmbunătățească legislația și practicile electorale. Alte obiective vizează alinierea legislației și a practicilor naționale de combatere a discriminării la standardele europene și promovarea egalității de gen. Totodată, Republica Moldova și-a asumat să îmbunătățească asistența medicală în instituțiile închise, inclusiv în penitenciare.
Planul urmează să contribuie și la sprijinirea autorităților naționale în gestionarea provocărilor generate de crizele regionale și globale, precum și în contracararea efectelor războiului de agresiune continuu al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Necesitățile totale de finanțare pentru acest plan de acțiune sunt estimate la 30 de milioane de euro.
Progrese, în pofida problemelor persistente
De-a lungul procesului de monitorizare, Consiliul Europei a constatat probleme privind libertatea mass-media și pluralismul mediatic, corupția sistemică, în special în sectorul public și în justiție, precum și deficiențe în respectarea drepturilor omului în detenție, mai ales în regiunea transnistreană, unde controlul autorităților constituționale este limitat.
Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu 177 de hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului neexecutate. Potrivit raportului anual al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, publicat la 25 martie 2026, numărul noilor condamnări transmise Chișinăului s-a dublat față de anul precedent, reprezentând un semnal de alarmă.
În 2025, Comitetul de Miniștri a primit de la Curtea Europeană 48 de cauze împotriva Republicii Moldova pentru supravegherea executării acestora, un număr semnificativ mai mare comparativ cu cele 21 de cazuri din 2024 și 29 din 2023.
Totodată, GRECO concluzionează, în raportul său din aprilie 2026, că Republica Moldova a făcut pași înainte, în special în domenii tehnice și administrative, însă nu a reușit să implementeze pe deplin reformele-cheie care vizează integritatea la nivel înalt și transparența decizională. Autoritățile mai au la dispoziție un an și jumătate pentru a recupera întârzierile și a demonstra progrese reale în lupta împotriva corupției.
Chiar dacă rămâne sub monitorizarea deplină a Consiliului Europei, prin intermediul APCE, Republica Moldova este considerată un stat care a înregistrat progrese semnificative în apropierea de standardele europene.
Monitorizarea actuală este orientată mai mult spre implementare și este strâns legată de procesul de integrare europeană și de securitatea regională, marcată de necesitatea demonstrării sustenabilității reformelor, dincolo de mandatul actualei guvernări.
Autoritățile și-au stabilit drept obiectiv prioritar trecerea la etapa de post-monitorizare, însă acest pas depinde de evaluările raportorilor APCE.
Peste 50 de delegații, așteptate la Chișinău
După șase luni, Republica Moldova va preda oficial Principatului Monaco președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, în cadrul celei de-a 135-a sesiuni ministeriale, care se va desfășura la Chișinău pe 15 mai.
Evenimentul, care va marca încheierea mandatului țării noastre la președinția Comitetului de Miniștri al CoE – al doilea de la aderare, după cel din 2003 – va reuni la Chișinău peste 50 de delegații din statele membre, inclusiv mai mult de 20 de miniștri de Externe.
Agenda reuniunii va reflecta prioritățile asumate de Republica Moldova pe durata președinției și va include subiecte precum sprijinul continuu pentru Ucraina, cu accent pe responsabilitatea postbelică și reconstrucție, combaterea dezinformării și a ingerințelor străine, consolidarea securității și întărirea rezilienței democratice.
CITIȚI ȘI:
