Revista Presei | Comisari europeni: „În doi ani, în Republica Moldova s-a muncit pentru aderarea la UE mai mult decât în trei decenii”
Opt milioane de euro pentru proiecte umanitare din partea Uniunii Europene; suspendarea alegerilor din Autonomia Găgăuză și când ar putea fi organizat scrutinul; probabilitatea unui plan de reintegrare a Republicii Moldova – sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
*„În doi ani, mai mult decât în trei decenii”. Moldova 1 ne propune un reportaj despre cum văd oficialii europeni parcursul R. Moldova spre UE. Potrivit lor, în ultimii doi ani s-a muncit mult, iar acest ritm plasează țara noastră în fruntea statelor candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană. Mai mult, evoluțiile recente arată atât determinarea politică de la Chișinău, cât și efectele concrete ale reformelor asupra economiei și instituțiilor statului. „Țara voastră a înregistrat cele mai mari progrese dintre toate statele candidate, iar acest lucru este cu adevărat impresionant”, a declarat comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos.
Republica Moldova va primi 8 milioane de euro pentru proiecte umanitare din partea Uniunii Europene. Newsmaker.md scrie că suma face parte dintr-un amplu pachet de ajutor umanitar, în valoare totală de 1,9 miliarde de euro, anunțat pentru anul 2026 de Comisia Europeană. Fondurile sunt destinate sprijinirii statelor și regiunilor afectate de crize umanitare, pe fondul reducerii finanțărilor din partea altor donatori internaționali.
De ce au fost anulate alegerile din Găgăuzia programate pentru 22 martie și ce urmează. O analiză la acest subiect propune Radio Europa Liberă. Curtea Supremă de Justiție a suspendat, pe 20 ianuarie, câteva hotărâri cu privire la organizarea scrutinului din motiv că în deciziile Adunării Populare, a fost folosită sintagma „Comisie Electorală Centrală” în loc de „Consiliul Electoral Central”, așa cum prevede noul Cod Electoral al R. Moldova. Șeful Oficiului Comrat al Cancelariei de Stat, Serghei Cernev crede că de blocajul în care s-a ajuns se face vinovată majoritatea controlată de gruparea Șor în Adunarea Populară și că o soluție ar fi ca alegerile din Găgăuzia să fie organizate direct de Comisia Electorală Centrală de la Chișinău. Acest lucru este însă imposibil actualmente, potrivit vicepreședintelui CEC, Pavel Postica, deoarece CEC nu are mandat pentru organizarea scrutinelor regionale. Acum Adunarea Populară trebuie să numească din nou membri în autoritatea electorală din Găgăuzia. În aceste condiții, alegerile vor fi organizate în mai sau în iunie.
„Un plan de reintegrare practic nu este posibil de realizat. Ideea unui fond de convergență rămâne pe masă”. Moldova 1 a discutat cu vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, care a declarat că reintegrarea R. Moldova rămâne un obiectiv strategic, însă acesta se află într-o etapă de reconfigurare determinată de noul context geopolitic regional. În condițiile în care Tiraspolul refuză dialogul, un „plan clasic” de reintegrare nu mai este fezabil și vor fi aplicate noi mecanisme pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului. Rămâne în vigoare proiectul de reintegrare graduală a regiunii transnistrene, prezentat anterior de Guvern, care vizează alinierea mediului de afaceri la cadrul legal național, reforma justiției și consultarea cetățenilor printr-un referendum. Implementarea acestei strategii a fost estimată la peste un miliard de euro și prevedea un fond de reintegrare, susținut financiar de partenerii internaționali.
Tot pe Moldova 1 citim că autoritățile de la Chișinău anunță soluții negociate cu Tiraspolul pentru aprovizionarea localităților din Zona de Securitate. Înghețarea râului Nistru și sistarea activității feribotului de la Molovata, raionul Dubăsari, au complicat semnificativ aprovizionarea localităților de pe platoul Cocieri cu produse necesare. În același timp, traversarea pe la Dubăsari este tratată de pretinsa administrație de la Tiraspol drept operațiune de import-export, fapt ce ar presupune aplicarea unor taxe pentru medicamente și produse alimentare.
Absolut necesară, dar implementarea grăbită ar putea genera probleme sociale și politice majore. Radio Chișinău propune opinia experților cu privire la reforma administrației publice locale. În opinia lor, fără o viziune clară și consultări publice reale, reforma ar putea genera instabilitate socială și ar putea afecta negativ parcursul european al țării. Ștefan Bejan de la Watchdog susține că reforma trebuia implementată cu cel puțin patru ani în urmă. În opinia lui, optimizarea administrației publice va duce la creșterea concurenței la alegerile locale și la îmbunătățirea calității aleșilor locali. La rândul său, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova Viorel Furdui, a subliniat că este nevoie ca reforma administrației publice locale să se producă în conexiune strânsă cu reforma administrației publice centrale. Dacă în privința raioanelor există un consens general că ele sunt depășite și este nevoie de reorganizare, în privința primăriilor situația este mai complexă.
Doi martori ai apărării în dosarul Plahotniuc refuză să fie audiați. Ziarul de Gardă scrie că fostul deputat al fostului Partid Șor, Denis Ulanov, a refuzat să dea declarații în dosarul privind frauda bancară, deoarece este vizat într-un alt dosar penal. Și Sergiu Albot, fost administrator al Băncii Sociale, la fel a refuzat să fie audiat în calitate de martor al apărării, fiind și el vizat într-un episod al dosarului privind frauda bancară. El a deținut funcția de președinte al Băncii Sociale din decembrie 2013 până în mai 2014, când a demisionat din propria inițiativă. „Cei doi martori au refuzat să fie audiați din motivul de a nu se auto-incrimina”, a precizat în procurorul de caz, Alexandru Cernei.
Între timp, mandatul de arest pe numele lui Vlad Plahotniuc a fost prelungit cu încă 30 de zile. Anticorupție.md scrie că magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, au pronunțat încheierea în absența inculpatului, care a refuzat să fie escortat în fața instanței. Procurorul de caz și-a argumentat cererea prun faptul că Plahotniuc „s-a eschivat de la justiție timp de șase ani, utilizând mai multe identități false„. Totodată, acuzatorul a invocat probabilitatea influențării martorilor acuzării.
TV 8 scrie că magistratul Mihail Bușuleac de la Judecătoria Cahul ar putea fi sancționat după ce mai mulți șoferi, care au condus sub influența alcoolului, au scăpat basma curată în urma expirării termenului de tragere la răspundere penală. Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat reluarea procedurii disciplinare împotriva acestuia, care fusese întreruptă acum două luni. Solicitat să răspundă acuzațiilor, Mihail Bușuleac a menționat că toate cauzele au fost examinate cu respectarea codului de procedură penală, dar ședințele au fost amânate de mai multe ori din cauza cererilor participanților și incidentelor de procedură.
Tot pe TV 8 citim că un fost șef interimar al Procuraturii raionului Cahul a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru amestec în înfăptuirea justiției. Potrivit surselor publicației, este vorba despre Lilian Lungu, în prezent procuror anticorupție, suspendat din funcție. Totuși nu este clar, când omul legii va ajunge după gratii, așa cum acesta reușit să fugă până la pronunțarea sentinței și este acum căutat de poliție. În cadrul anchetei s-a stabilit că acesta ar fi deschis, cu bună știință, dosare penale unor persoane nevinovate. Detalii, vedeți în articol.
Oamenii de afaceri din România, invitați să facă investiții în proiecte de infrastructură din Republica Moldova, titrează jurnal.md. Ministerul Infrastructurii și Uniunea Națională a Patronatului Român pun bazele unui parteneriat pentru implicarea mediului de afaceri român în proiectele de infrastructură din Republica Moldova. Entitatea de peste Prut își dorește crearea unui cadru stabil de colaborare între mediul antreprenorial român și instituțiile de stat din Republica Moldova, cu scopul de a facilita implicarea companiilor membre în proiecte de infrastructură, mobilitate și dezvoltare regională. Reprezentanții UNPR au prezentat direcțiile de acțiune ale instituției, inclusiv sprijinirea companiilor interesate de participarea la proiecte investiționale și de accesare a mecanismelor de finanțare europeană, precum și de dezvoltare a cooperării economice transfrontaliere.
Republica Moldova se regăsește pe lista statelor europene care are restanțe la capitolul garantării angajaților drepturi esențiale la locul de muncă. Pe IPN vedeți concluziile raportului Comitetului European pentru Drepturi Sociale pentru anul 2025. Cele 25 de țări, printre care Republica Moldova, România și Polonia, sunt vizate de 171 de neconformități cu prevederile Cartei Sociale Europene, privind condițiile de muncă echitabile, ore de muncă excesive, remunerare, precum și protecție pentru categoriile vulnerabile de lucrători. Raportul mai arată că există o inegalitate salarială între femei și bărbați, semnalând puține progrese în reducerea decalajului de remunerare și creșterea numărului de femei la conducerea companiilor.
