Jurnalistă DW, despre actele românești anulate: „O trezire la realitate. E alarmant că se plăteau bani serioși, iar autoritățile au tolerat”
Ridicarea buletinelor românești cu mențiuni de domiciliu la adrese fictive nu afectează dreptul la cetățenie. Jurnalista Deutsche Welle (DW), Alina Kühnel, a explicat pentru postul public Moldova 1 că fenomenul scoate la iveală ani de tolerare a unor practici ilegale de către instituțiile din România, care acum implementează directive europene ce interzic posesia simultană a mai multor domicilii.
O modificare legislativă adoptată de autoritățile de la București a declanșat o undă de șoc în rândul comunității moldovenilor cu dublă cetățenie, care erau înregistrați la adrese fictive unde figurau mii de persoane. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne de la București, peste 162.000 de acte de identitate au fost anulate, iar 66% dintre acestea, în jur de 100.000 de buletine, aparțin românilor născuți în Republica Moldova.
Alina Kühnel subliniază că România începe să aplice cu rigurozitate legislația Uniunii Europene, lucru care s-a făcut deficitar până acum.
„Pentru cetățenii români nu poate exista decât un singur domiciliu. De exemplu, în momentul în care decid să trăiască mai mult de trei luni în Germania, se pot înregistra și automat domiciliul din România, R. Moldova sau din alt stat este anulat. Până acum, acest lucru nu s-a întâmplat în România. În Germania însă este foarte strict controlată această prevedere și se aplică cu rigurozitate”, a declarat Jurnalista DW, la Moldova 1.
Pașaportul rămâne valabil, însă anularea buletinului blochează accesul la o serie de servicii vitale: de la sistemul bancar și cel de protecție socială, până la dreptul de a conduce pe drumurile publice.
„Acest buletin nu reprezintă decât o dovadă a domiciliului, iar pașaportul este dovada cetățeniei. În momentul în care buletinul a fost anulat, ei își pot căuta un alt domiciliu în România. Cred că există și alte probleme pentru cei care și-au pierdut acest drept: pot întâmpina dificultăți în a mai obține alocații pentru copii, nu mai pot obține împrumuturi de la bancă, un permis de conducere din România”, a mai spus jurnalista.
Kühnel afirmă că problema adreselor fictive era cunoscută și a criticat inacțiunea autorităților române care, timp de ani de zile, au permis dezvoltarea unor rețele ilegale ce exploatau dorința moldovenilor de a obține acte europene.
„Se știa dinainte că pentru aceste adrese se plăteau bani serioși. Mai apăreau din când în când articole în presă, erau în mod evident adrese ilegale înregistrate. E alarmant faptul că și autoritățile din România au închis ochii sau nu au controlat aceste înregistrări, pentru că se știa, nu este o noutate. Și totuși, la autoritățile locale administrative se continua acest proces fără niciun fel de probleme”.
În cadrul intervenției sale, jurnalista a salutat intrarea în legalitate, chiar dacă aceasta presupune costuri.
„Chiar dacă aceste 100.000 de persoane au parte de o cruntă trezire la realitate. Este mai bine acum decât mai târziu, pentru că se mișcau la limita legalității, plăteau bani foarte mulți unor rețele ilegale care au făcut bani foarte mulți de pe urma acestui vid legislativ. De acum încolo, oamenii care se vor înregistra în România la o adresă la care să locuiască”, a explicat Kühnel.
În final, jurnalista DW a respins ideea că această situație va diminua interesul moldovenilor pentru cetățenia română și a amintit statisticile: „În 2024 existau 859.000 de cetățeni moldoveni înregistrați cu cetățenie română și erau încă 150.000 de dosare în lucru”.
„Aproape un milion de cetățeni moldoveni au obținut sau urmează să obțină cetățenia română. Este o cifră mare și nu cred că lipsa acestui domiciliu îi va împiedica să depună în continuare cererea”, a estimat Alina Kühnel.
CITIȚI ȘI:
