CtEDO: 468 de cereri împotriva R. Moldova în 2025 și despăgubiri de peste 420 de mii de euro achitate din buget
Republica Moldova continuă să se afle printre statele europene cu cele mai multe cereri adresate Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) raportat la numărul populației. În anul 2025, Curtea a înregistrat 468 de cereri împotriva Republicii Moldova, iar în 45 din cele 48 de hotărâri pronunțate a fost constatată cel puțin o încălcare a Convenției.
În anul trecut, statul a fost obligat să achite despăgubiri în valoare de peste 420 de mii de euro, bani care provin din bugetul public, arată o analiză a Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), publicată luni, 2 februarie.
Despăgubiri de peste 23 de milioane de euro, achitate din 1997 până în prezent
Dincolo de datele anuale, raportul CRJM arată amploarea costurilor acumulate de Republica Moldova în aproape trei decenii de litigii la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit organizației, aceste sume reprezintă nu doar despăgubiri pentru victime, ci și un indicator al problemelor structurale nerezolvate.
„Din 1997 și până în prezent, Republica Moldova a achitat reclamanților care s-au plâns la Curtea Europeană peste 23.400.000 de euro. Dacă ne referim strict la anul 2025, statul a fost obligat să achite 420.928 de euro doar în baza hotărârilor Curții. Pe lângă acestea, au mai fost reglementări amiabile și declarații unilaterale, ceea ce înseamnă că statul nu a așteptat o hotărâre definitivă, ci a mers la negocieri sau a propus închiderea cazului în schimbul unei compensații. Este o cifră destul de mare, care ajunge, în cele din urmă, pe umerii celor care plătesc taxe”, a declarat Ilie Chirtoacă, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, care a prezentat datele analizei într-o conferință de presă.
*Numărul cererilor, „revenire la normalitate”
Numărul cererilor îndreptate împotriva Republicii Moldova a crescut semnificativ față de anul precedent, însă experții atrag atenția că această evoluție trebuie analizată în contextul ultimului deceniu.
„În 2025, Curtea a înregistrat 468 de cereri îndreptate împotriva Republicii Moldova. Cifra este în creștere cu aproximativ 29% față de 2024. Această creștere semnificativă n-ar vorbi neapărat despre o avalanșă de încălcări la nivel național, ci mai mult de o revenire la normalitate, pentru că anul trecut s-a atestat cel mai jos număr de cereri din ultimii zece ani. Dacă ne uităm pe parcursul ultimilor zece ani, în medie se atestă 500 – 600 de cereri anual”, a explicat Carolina Bagrin, directoarea Programului Drepturile Omului din cadrul CRJM.
Chiar și în aceste condiții, Republica Moldova rămâne într-o poziție nefavorabilă atunci când indicatorul este raportat la populație, ceea ce arată o problemă de fond în accesul efectiv la dreptate la nivel național.
„Raportând la numărul populației, acest număr de cereri îndreptate împotriva Republicii Moldova este destul de înalt. Moldova ocupă locul patru în rândul statelor membre ale Consiliului Europei și asta ne arată că moldovenii se adresează de 4.6 ori mai frecvent la Curtea Europeană decât media europeană”, a menționat experta.
Dosare pendinte cu șanse mari de câștig
Un alt indicator îngrijorător este numărul cererilor aflate în continuare pe rolul Curții.
„Avem un număr de 1.141 de cereri care așteptau să fie examinate la sfârșitul anului 2025, ceea ce reprezintă 2.2% din totalul cererilor pendinte în fața Curții. Din această perspectivă, Republica Moldova ocupă locul nouă în rândul statelor membre ale Consiliului Europei, după numărul de cereri pendinte, iar aceasta este o cifră destul de înaltă”, a menționat Carolina Bagrin.
Structura acestor dosare arată că o mare parte se află deja în faze avansate de examinare, ceea ce crește probabilitatea unor condamnări viitoare ale statului.
„Cele mai multe dintre aceste cereri, aproximativ 70%, un număr de 794, sunt alocate pentru examinare completelor de trei și șapte judecători. Avem și cereri deja comunicate Guvernului, iar toate aceste date, luate împreună, ne arată un număr impunător de cereri care au șanse mari de succes în fața Curții. Pe termen scurt, ne putem aștepta la hotărâri emise de CtEDO împotriva Republicii Moldova”, a explicat directoarea Programului Drepturile Omului.
În 2025, Curtea Europeană a pronunțat 48 de hotărâri în cauze moldovenești, iar în marea majoritate a acestora au fost identificate încălcări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului.
„Din cele 48 de hotărâri pronunțate în 2025, în 45 Curtea a constatat cel puțin o violare a articolelor din Convenție. În total, din 1997 până la sfârșitul anului 2025, în privința Republicii Moldova au fost emise 664 de hotărâri, iar doar în hotărârile din 2025 au fost constatate 73 de violări”, a punctat Carolina Bagrin.
Cele mai frecvente încălcări constatate de Curte în cauzele moldovenești continuă să fie legate de funcționarea sistemului de justiție.
„Pe primul loc rămâne dreptul la un proces echitabil, care reprezintă 42.2% din totalul violărilor constatate în 2025”, a precizat experta.
Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova a atras atenția că, dincolo de statistici, unele hotărâri pronunțate în 2025 scot în evidență probleme sistemice grave, inclusiv în raport cu persoanele vulnerabile și cu avertizorii de integritate.
„Este o cauză care vorbește despre eșecul autorităților de a asigura o protecție efectivă pentru o femeie cu dizabilitate intelectuală, iar statul trebuie să întreprindă nu doar măsuri individuale, ci și măsuri generale pentru a preveni situații similare în viitor. Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei va monitoriza atent modul în care statul realizează aceste obligații”, a afirmat Ilie Chirtoacă, președintele CRJM.
Un semnal de alarmă este reapariția unor condamnări privind neexecutarea hotărârilor judecătorești și durata excesivă a procedurilor, deși pentru aceste probleme există un mecanism intern instituit prin lege.
„În 2025, vedem cel puțin 19 cauze care se referă la neexecutarea hotărârilor judecătorești și la judecarea cauzelor într-un termen rezonabil. Fie că despăgubirile acordate la nivel național nu au fost suficiente, fie nu au fost acordate deloc sau cauza continuă să nu fie executată, această situație arată că mecanismul național riscă să nu fie unul eficient”, a declarat Ilie Chirtoacă.
La nivel general, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a înregistrat în 2025 un volum total de 31.800 de cereri, cu 10% mai mult decât în 2024.
Deși numărul cererilor pendinte la nivel european este în scădere, cele mai multe dosare continuă să vizeze un număr restrâns de state, precum Turcia, Rusia și Ucraina.
