Procurorii cer echilibru între măsurile speciale de investigație realizate de oamenii legii și respectarea vieții private a cetățenilor
Instituțiile de drept din Republica Moldova au recurs, pe parcursul anului 2025, la mai multe interceptări, colectări de date electronice și alte metode speciale de investigație, comparativ cu anul 2024. În total, autoritățile au aplicat 15.797 de astfel de măsuri în anul trecut, arată raportul Procuraturii Generale (PG) prezentat miercuri, 4 aprilie, la ședința Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică.
Majoritatea acțiunilor de acest fel au fost desfășurate în cadrul dosarelor penale. Astfel, în 2025 au fost dispuse sau executate 10.577 de măsuri speciale de investigații, cu 848 mai multe decât în 2024, când au fost raportate 9.729 de astfel de măsuri.
În afara procesului penal au fost aplicate 5.220 de măsuri speciale, cu 755 mai multe decât în anul precedent, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 14%.
Această evoluție ar reflecta intensificarea activităților operative ale instituțiilor responsabile de combaterea criminalității, precizează PG: „Comparativ cu anul 2024, se constată o creștere moderată a numărului măsurilor speciale de investigații, tendință ce reflectă intensificarea activităților operative și utilizarea mai eficientă a mecanismelor prevăzute de Legea nr. 59/2012 și Codul de procedură penală”.
MAI a aplicat cele mai multe măsuri speciale
Raportul arată că Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a utilizat cel mai frecvent aceste instrumente în activitatea de investigare - 8.249 de măsuri de investigații. Printre metodele cel mai des aplicate se numără interceptarea comunicațiilor, colectarea datelor electronice și activitățile de culegere a informațiilor.
Potrivit documentului, Centrul Național Anticorupție a raportat, de asemenea, o creștere a numărului măsurilor speciale utilizate în investigarea faptelor de corupție. Ofițerii CNA au efectuat 1.233 de acțiuni în 2025, cu 219 mai multe decât în 2024.
În ceea ce privește activitatea altor instituții de drept, raportul arată că Serviciul Fiscal de Stat a efectuat, în anul trecut, 306 măsuri speciale de investigații, în creștere semnificativă față de 113 măsuri realizate în 2024.
Și Serviciul Vamal a raportat o intensificare a utilizării acestor instrumente. În cadrul procesului penal, ofițerii de investigații din subdiviziunile specializate ale instituției au efectuat 501 măsuri speciale de investigații, comparativ cu 361 în anul precedent.
În schimb, Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) nu a aplicat măsuri speciale de investigații în cadrul proceselor penale pe parcursul anului 2025, deși legislația le permite ofițerilor de investigații din cadrul instituției să utilizeze asemenea metode.
Totuși, în afara procesului penal, în cadrul dosarelor speciale gestionate de ANP, ofițerii de investigații au efectuat 1.419 măsuri speciale de investigații, în creștere față de 1.250 de măsuri înregistrate în 2024.
În același timp, Serviciul de Protecție și Pază de Stat (SPPS) a realizat, pe parcursul anului trecut, 111 măsuri speciale de investigații în afara procesului penal, față de 142 în anul 2024.
Raportul precizează că aceste activități au vizat exclusiv culegerea de informații și au fost autorizate de conducătorii subdiviziunilor specializate ale instituției.
Aplicarea acestor metode necesită, de regulă, autorizarea instanțelor de judecată. În 2025, procurorii au înaintat 8.916 demersuri către judecătorii de instrucție pentru autorizarea măsurilor speciale de investigații. Dintre acestea, 8.871 au fost admise, iar 45 respinse.
Operatorii de telefonie mobilă semnalează dificultăți
Raportul include și observații privind cooperarea dintre autorități și operatorii de comunicații electronice. Companiile Moldcell, Orange Moldova și Moldtelecom au semnalat mai multe dificultăți legate de executarea solicitărilor primite din partea instituțiilor de drept.
Potrivit raportului, astfel de solicitări pot crea dificultăți tehnice pentru operatorii de telecomunicații și pot ridica întrebări legate de proporționalitatea măsurilor aplicate.
„Operatorii de comunicații electronice au semnalat dificultăți în executarea unor solicitări care presupun procesarea unor volume extinse de date sau care vizează perioade îndelungate de timp”, au precizat reprezentanții Procuratorii Generale.
Autorii raportului atrag atenția că, în anumite situații, astfel de solicitări pot ridica și probleme legate de respectarea vieții private.
„Solicitarea unor volume extinse de date, aferente unor perioade îndelungate sau unor categorii largi de abonați terți ridică probleme de compatibilitate cu standardele dezvoltate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,” precizează autorii raportului.
Activitatea specială de investigații a rămas, în 2025, unul dintre principalele instrumente utilizate de instituțiile de drept pentru prevenirea și investigarea infracțiunilor - de la corupție și fraude economice până la infracțiuni de drept comun.
Totuși, Procuratura Generală evidențiază necesitatea menținerii unui echilibru între eficiența investigațiilor și respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, inclusiv în ceea ce privește protecția datelor și a vieții private.
Raportul Procuraturii Generale privind activitatea specială de investigații desfășurată pe parcursul anului 2025 a fost aprobat de membrii Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, care au propus prezentarea documentului în plenul Parlamentului.
CITIȚI ȘI:
