Programul Național de Aderare la UE: Unele reforme din justiție ar putea fi realizate mai târziu decât era planificat
Elaborarea și adoptarea mai multor proiecte legislative care vizează capitolul 23 - „Sistem judiciar și drepturi fundamentale” și au fost incluse în Programul Național de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană (PNA) ar putea întârzia. Ministerul Justiției susține că acest lucru s-ar putea întâmpla din cauza complexității actelor și a necesității de coordonare atât cu instituțiile naționale, cât și cu cele europene.
La capitolul 23 de negocieri sunt prevăzute, în total, 111 acțiuni operaționale, dintre care 50 vizează direct procesul legislativ, a declarat secretarul de stat al Ministerului Justiției, Lilian Apostol, la audierile desfășurate, pe 10 martie, de Comisia parlamentare pentru integrare europeană.
„Noi avem 111 acțiuni operaționale care vizează atât modificări legislative, cât și o serie de măsuri de implementare. Dintre acestea, 50 de acțiuni vizează nemijlocit procesul legislativ, iar multe dintre ele sunt interconectate și implică atât elaborarea de legi, cât și adoptarea cadrului normativ secundar”, a declarat Lilian Apostol.
În ceea ce privește proiectele aflate în responsabilitatea Ministerului Justiției, oficialul a precizat că opt sunt deja realizate, 20 au fost inițiate, șase se află la etapă avansată, cinci sunt încadrate la risc de întârziere, iar două sunt deja în întârziere.
„Sunt o serie de proiecte extrem de complicate din punct de vedere conceptual. Ele necesită consultări multiple cu diferite autorități și actori implicați. Ministerul Justiției nu apare doar ca un simplu producător de acte legislative. În multe cazuri, trebuie să coordoneze pozițiile mai multor instituții, iar uneori găsirea unui consens asupra unor probleme de principiu necesită timp”, a afirmat secretarul de stat.
Unele proiecte legislative au fost deja transmise Comisiei Europene pentru expertiză, iar avizele pot dura câteva luni. Un exemplu este proiectul privind răspunderea persoanelor juridice pentru acte de corupție în sectorul privat.
„Este exact unul dintre aceste proiecte care necesită, conceptual, găsirea unui anumit consens. În materie penală, răspunderea persoanelor juridice a fost deja soluționată. În ceea ce privește răspunderea persoanelor juridice în materie civilă pentru acte de corupție, este un concept nou pentru sistemul nostru de drept. Din această cauză, găsirea acestui consens între autorități a avut nevoie de un anumit timp”, a declarat Lilian Apostol.
Pentru expertizarea proiectelor transmise la Bruxelles, Comisia Europeană poate avea nevoie de aproximativ trei-patru luni, a adăugat secretarul de stat.
Proiecte aflate în întârziere
Potrivit informațiilor prezentate în cadrul audierilor parlamentare, două proiecte sunt deja considerate în întârziere, deoarece se află la etapa de expertizare europeană.
Este vorba despre proiectul de lege pentru modificarea Codului penal privind răspunderea persoanei juridice pentru acte de corupție în sectorul privat și proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 165/2023 privind avertizorii de integritate.
Alte patru proiecte sunt încadrate la categoria „cu risc de întârziere”:
proiectul de lege cu privire la arbitraj;
proiectul de lege privind modificarea legislației procesual penale privind stabilirea standardelor minime comune pentru asigurarea proceselor echitabile;
proiectul de lege privind mass-media;
proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 121/2012 cu privire la egalitate și a altor acte normative.
„Risc de întârziere nu înseamnă risc de întârziere în procesul legislativ. Noi evaluăm un potențial risc de întârziere, dar nu înseamnă că ele vor fi întârziate”, au precizat reprezentanții Ministerului Justiției.
Președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, Marcel Spatari, a menționat că termenul este raportat la calendarul stabilit în Programul Național de Aderare.
„Noi facem referințe la termenele din Programul Național de Aderare și asta înseamnă întârziere pentru noi. Înseamnă că va fi un pic mai târziu față de termenul care a fost inclus în Programul Național de Aderare”, a declarat Marcel Spatari.
Ministerul Justiției estimează că unele proiecte ar putea fi adoptate chiar înainte de termenul prevăzut în Programul Național de Aderare, cum ar fi cel privind ratificarea Protocolului de modificare a Convenției 108 privind protecția datelor, protecția datelor prelucrate în scopul combaterii infracțiunilor și proiectul privind anti-SLAPP, destinat protejării jurnaliștilor și activiștilor de procese abuzive intentate pentru intimidare.
Reprezentanții ministerului spun că unele inițiative mai puțin complexe sunt promovate mai rapid pentru a compensa întârzierile înregistrate la alte proiecte.
Programul Național de Aderare la Uniunea Europeană este documentul prin care autoritățile Republicii Moldova planifică, pe etape și termene concrete, armonizarea legislației și a politicilor publice cu acquis-ul Uniunii Europene. Documentul include sute de acțiuni legislative și administrative, împărțite pe clustere și capitole de negociere, iar implementarea lui este monitorizată atât de autoritățile de la Chișinău, cât și de instituțiile europene, în cadrul procesului de aderare la UE.
PNA este principalul document strategic prin care autoritățile Republicii Moldova planifică și monitorizează reformele necesare pentru aderarea la UE. Documentul stabilește etapele de armonizare a legislației naționale cu acquis-ul comunitar, acțiunile legislative și administrative care trebuie realizate, precum și instituțiile responsabile și termenele de implementare. PNA este structurat pe clusterele de negociere ale Uniunii Europene și este utilizat atât de autoritățile de la Chișinău, cât și de Comisia Europeană pentru evaluarea progresului în procesul de aderare.
Actualul Program Național de Aderare al Republicii Moldova a fost aprobat de Guvern la 28 mai 2025 și acoperă perioada 2025 - 2029. Documentul prevede adoptarea și implementarea a peste 3.100 de acte europene, inclusiv aproximativ 1.791 de măsuri legislative, precum și acțiuni de implementare și consolidare a capacităților instituționale.
CITIȚI ȘI:
