Revista Presei: Republica Moldova nu dispune de suficiente echipamente și laboratoare specializate pentru a analiza poluarea apei
Uniunea Europeană, pregătită să ofere asistență Republicii Moldova pentru atenuarea efectelor asupra mediului; ieșirea Moldovei din CSI, votată în prima lectură în Parlament - sunt câteva titluri ale presei, trecute în revistă.
Consiliul European a condamnat ferm atacurile Rusiei asupra infrastructurii din Ucraina, care au provocat contaminarea râului Nistru, principala sursă de aprovizionare cu apă pentru Republica Moldova. IPN scrie că liderii europeni, reuniți joi la Bruxelles, au anunțat mobilizarea asistenței pentru gestionarea crizei ecologice. Liderii celor 27 de state membre au calificat atacurile rusești drept o agresiune cu consecințe transfrontaliere grave, care pun în pericol securitatea ecologică și sănătatea publică în regiune. În acest sens, Uniunea Europeană s-a declarat pregătită să ofere asistență Republicii Moldova, pentru atenuarea efectelor asupra mediului, inclusiv prin intermediul mecanismului de protecție civilă al blocului comunitar.
Iar Parlamentul de la Chișinău a adoptat Declarația de condamnare a Federației Ruse pentru contaminarea transfrontalieră a fluviului Nistru. Pe MOLDPRES vedeți textul declarației, în care se spune că fluviul Nistru reprezintă principala sursă de apă potabilă a Republicii Moldova, iar contaminarea acestuia constituie o consecință directă a atacului armat al Federației Ruse. „Rusia era pe deplin conștientă de specificul infrastructurii critice vizate și de caracterul inevitabil al catastrofei ecologice generate”, se menționează în document.
Rep. Moldova nu dispune de suficiente echipamente și laboratoare specializate pentru a analiza poluarea apei, fiind nevoită să apeleze la sprijin extern în gestionarea crizelor, precum cea de pe Nistru. Radio Chișinău a consultat opinia ecologistului Valeriu Cazac, care atrage atenția asupra impactului poluării asupra ecosistemului acvatic pe termen lung. Potrivit lui, substanțele toxice, precum fenolii și metalele grele, se pot depune în sedimentele râului și pe maluri, afectând ecosistemele acvatice pe termen lung. Totodată, Valeriu Cazac menționează despre necesitatea dezvoltării unor soluții de rezervă pentru alimentarea cu apă și organizarea unor exerciții periodice de protecție civilă.
Parlamentul a votat, în prima lectură, denunțarea Acordului de constituire a CSI, a Protocolului aferent, precum și a Statutului CSI. Jurnal.md scrie că proiectul de lege a fost votat de 59 de deputați. 17 deputați au votat împotrivă, iar 12 s-au abținut. Denunțarea acestor Acorduri a fost inițiată de Ministerul Afacerilor Externe, care argumentează că valorile și principiile fundamentale ale CSI nu sunt respectate, în special prevederea conform căreia statele membre recunosc și respectă reciproc integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor existente. Acest principiu, care a stat la baza constituirii CSI, este încălcat de Federația Rusă, care desfășoară un război împotriva Ucrainei, a comis acte de agresiune împotriva Georgiei și menține ilegal trupe militare pe teritoriul Republicii Moldova. După ieșirea din CSI, bugetul de stat va economisi circa 3,1 milioane de lei, reprezentând plata anuală către structură.
„Europa se confruntă cu o transformare profundă a naturii amenințărilor la adresa democrațiilor - războiul cognitiv. În Rep. Moldova am experimentat această realitate.” Pe Radio Chișinău vedeți declarația președintei Maia Sandu făcută în cadrul unei conferințe internaționale privind educația media și integritatea informației. Dezinformarea face parte din strategia militară a Rusiei și vizează slăbirea sprijinului european pentru Ucraina și pentru extinderea Uniunii Europene, a mai spus șefa statului. Președinta Rep. Moldova a susținut necesitatea unor legi mai puternice și a alfabetizării mediatice, avertizând că libertatea de exprimare aparține oamenilor, nu rețelelor de conturi false.
Moartea Ludmilei Vartic nu este doar o tragedie individuală. Este o fisură prin care se vede, fără menajamente, întreaga ipocrizie și degradare morală a societății noastre. Pe cotidianul.md citiți editorialul „Ni una menos”: nicio femeie în minus în Moldova, semnat de fostul ministru al Justiției, Alexandru Tănase, în care vorbește despre fenomenul violenței în familie, tragedii care rămân închise între pereții locuințelor, acoperite de indiferență, frică sau complicitate tacită. Cu excepția a câtorva inițiative civice, reacția societății și, mai ales, a instituțiilor statului rămâne superficială și fragmentară, constată Tănase. Este legitim să ne întrebăm dacă acest caz ar fi generat aceeași reacție publică în absența unui element esențial: statutul soțului. Am fi asistat la același val de indignare dacă victima ar fi fost o femeie anonimă?, se întreabă Alexandru Tănase Ce poate face societatea civilă, dar și autoritățile, reieșind din experiența altor state, citiți în articol.
Anchetă în Găgăuzia: Cine sunt membrii Comitetului Executiv, cercetați penal pentru exces de putere? Inspectoratul de Poliție Comrat a pornit un proces penal împotriva unor persoane cu funcții de conducere din cadrul Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia, suspectate de exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu. Potrivit surselor TVR Moldova, persoanele cercetate sunt bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, și prim-vicepreședintele Comitetului Executiv, Ilia Uzun. Potrivit Poliției, în perioada anilor 2024–2025, aceste persoane ar fi dispus alocarea mijloacelor financiare din fondul de rezervă al bugetului autonomiei pentru cheltuieli care nu țin de circumstanțe excepționale sau imprevizibile, contrar destinației legale a acestui fond. Este vorba inclusiv de alocarea a peste 780.000 de lei pentru procurarea cadourilor de Anul Nou, cheltuieli care urmau să fie planificate și aprobate în buget în mod ordinar.
Scumpirile constante ale carburanților pun presiune pe agricultori. Pe Moldova 1 vedeți un reportaj despre temerile fermierilor și posibile soluții de la Guvern. Deși autoritățile afirmă că stocurile de motorină sunt suficiente, agricultorii declară că întâmpină dificultăți la achizițiile angro. Proprietari de livezi din întreaga țară s-au întâlnit pentru a discuta despre provocările anului 2026 avertizând că scumpirile la pompă se vor resimți în prețul mai mare al fructelor. Între timp, autoritățile examinează procedura de rambursare a câte 4.000 de lei pentru fiecare tonă de motorină, însă suma maximă pentru un beneficiar nu va depăși 200.000 de lei.
Achiziția de locuințe depinde tot mai mult de creditele ipotecare. În același timp, apartamentele cumpărate fără credite bancare sau prin plata în rate la dezvoltator nu s-au mai vândut. Agora.md propune o analiză semnată de expertul în economie, Veaceslav Ioniță, care este de părere că soluția constă în creditarea companiilor de construcții, nu a consumatorilor. În prezent, majoritatea finanțării merge către creditele ipotecare acordate populației, deși companiile de construcții prezintă o disciplină financiară mai solidă. Ioniță susține că finanțarea ar trebui să se concentreze pe companiile de construcții, care ulterior ar vinde apartamentele în rate, astfel riscul fiind transferat de pe umerii cetățenilor către companii. În 2025, creșterea prețurilor la locuințe și volatilitatea pieței au favorizat majorarea creditelor neperformante. Economistul atrage atenția asupra creșterii îngrijorătoare a persoanelor care înregistrează întârzieri de plată de peste trei luni. Detalii, vedeți în articol.
