Tana Foarfă, Moldova 1 : „Rusia mizează pe frică și propagandă. Eforturile din partea autorităților trebuie intensificate”
Intensificarea atacurilor asupra Ucrainei și incidentele frecvente înregistrate în statele din proximitatea conflictului, precum Republica Moldova și România, demonstrează că țările din regiune trebuie să își consolideze cooperarea și să-și dezvolte capacitățile de apărare. Federația Rusă poartă responsabilitate pentru aceste drone, susține experta Europuls România, Tana Foarfă.
Întrebată despre declarația președintei Maia Sandu privind posibilitatea dezvoltării unor capacități locale de producere a dronelor și sistemelor de bruiaj, directoarea Europuls consideră că Moscova încearcă să compenseze lipsa unor progrese decisive pe front prin instrumente specifice războiului hibrid și „este clar că eforturile din partea autorităților din zona noastră trebuie intensificate”.
„Am ascultat și eu declarațiile președintei (Maia Sandu - n.r.). Ce aș putea să mai adaug este că este foarte importantă cooperarea între statele de aici, din regiune. Deci, expertiza, de exemplu, ucraineană, care poate să vină să aducă plusuri acolo unde încă nu există aspecte de expertiză la nivel național, dar și cooperarea regională. Pentru că, în momentul în care ne aflăm într-un context în care înarmarea nu trebuie să se întâmple mâine, ci trebuia să se întâmple ieri, avem nevoie de o cooperare foarte mare între state, ca să putem să suplinim mai bine lipsurile. Nu vrem să ajungem în situația în care fiecare dintre noi facem aceleași lucruri, producem aceleași piese și aceleași componente”, a declarat directoarea Centrului de expertiză Europuls România, Tana Foarfă, pentru Moldova 1.
Experta a comentat poziția Ministerului Afacerilor Externe (MAE) și a subliniat că responsabilitatea fundamentală aparține Federației Ruse, statul care a declanșat războiul împotriva Ucrainei și importanța colaborării dintre statele din regiune și valorificarea expertizei acumulate de Ucraina.
„Comunicatul ministerului (MAE - n. r.) este corect și este poziția pe care ar trebui să o înțeleagă fiecare cetățean. Pentru că în orice război există consecințe și consecințele acestui război le simțim și le resimțim din perspectivă morală, din perspectivă psihologică, le resimțim, din păcate, și din perspectiva modului în care ne confruntăm și în România și în R. Moldova cu astfel de incidente. Însă, un lucru este foarte clar, indiferent de apartenența din punct de vedere al asamblării echipamentului sau al tehnicii, ideea este clară: există un singur agresor și un singur vinovat care a început această situație și anume Rusia. Deci, într-o situație normală în care nu ar fi avut un război la graniță, astfel de lucruri nu s-ar fi petrecut”, a comunicat Tana Foarfă.
Potrivit acesteia, creșterea frecvenței atacurilor cu drone și alte echipamente militare amplifică riscurile pentru statele din regiune și generează o stare de nesiguranță.
„Suntem, din păcate, într-o situație de conflict în care atacurile din partea Rusiei se intensifică pe partea aceasta de echipamente trimise în zbor, tot ce înseamnă drone și tot felul de echipamente militare care sunt trimise în zbor. Bineînțeles, în momentul în care există diverse elemente de confruntare, pot exista consecințe. Indiferent de unde provin resturile de echipamente sau chiar echipamente întregi, vinovatul principal în toată această situație este Rusia. Este foarte bine că ministerul a venit cu o reacție atât de promptă și atât de clară cu privire la identificarea în fața populației a personajului care provoacă toate aceste situații de teamă”, a mai constatat directoarea Europuls România.
În opinia expertei, Rusia încearcă să compenseze lipsa progreselor prin intensificarea războiului informațional, iar răspunsul la amenințările de securitate trebuie să includă atât combaterea dezinformării, cât și dezvoltarea capacităților militare și tehnologice prin cooperare regională.
„Federația Rusă în momentul în care vede că modul prin care poate să câștige teren în acest război se distanțează, adică nu mai este atât de fezabil, pentru că vedem totuși că Rusia nu avansează și de patru ani de zile ucrainenii rezistă într-un mod absolut eroic. (...) În momentul în care vezi că nu avansezi pe această componentă, intervine componenta psihologică a războiului și partea aceasta pe care o face investind destul de mult în propagandă, în dezinformare, în ideea de a induce frică, nu numai în Republica Moldova sau în România, dar și în țările baltice au existat incidente. Deci, pentru a merge pe tot ce înseamnă partea care este afectată direct, deci este direct la graniță cu acest război”, a conchis Foarfă la postul public de televiziune.
După declanșarea invaziei la scară largă în Ucriana, spațiul aerian moldovenesc a fost de mai multe ori survolat ilegal de drone rusești. Mai multe aparate fără pilot au căzut pe teritoriul național, inclusiv fiind dotate cu explozibil. Unul dintre cele mai recente cazuri, a fost cel din data de 13 mai, când o dronă de tip Shahed a traversat de la nord spre sud întreg teritoriul național.
Președinta Maia Sandu a anunțat că Republica Moldova ar putea începe producția proprie de drone și sisteme de bruiaj. Autoritățile lucrează la consolidarea capacităților de apărare în fața amenințărilor aeriene, urmând să fie operate modificări legislative care să permită inclusiv atragerea sectorului privat și a investitorilor străini în această industrie. Totodată, președinta a avertizat că Federația Rusă își intensifică războiul hibrid în regiune.
Întrucât Republica Moldova nu dispune în prezent de tehnologiile și experții necesari în domeniul sistemelor de interceptare a aparatelor fără pilot, o soluție identificată de autorități este atragerea partenerilor externi prin parteneriate public-private. Pentru ca acest lucru să devină posibil, este însă necesară modificarea cadrului legal. Președinta Sandu nu a exclus posibilitatea ca statul să solicite și expertiza Ucrainei în dezvoltarea acestei industrii defensive.
CITIȚI ȘI:
