Incidentul din unitatea militară de la Cahul va fi dezbătut în Parlament cu ușile închise

Incidentul armat produs pe 10 mai într-o unitate militară din Cahul, soldat cu moartea unui adolescent de 16 ani și rănirea unui militar de către un soldat prin contract care ar fi manipulat necorespunzător o armă de tip Glock, va fi dezbătut săptămâna viitoare în cadrul unor audieri parlamentare pe platforma Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică.

Undă verde pentru Kremlin să atace alte state: R. Moldova rămâne o țintă vulnerabilă, avertizează experții

Adoptarea de către Duma de Stat a Federației Ruse a proiectului de lege care îi permite președintelui rus, Vladimir Putin, să ordone intervenții militare în alte state pentru „protejarea cetățenilor ruși” reprezintă un nou semnal de presiune geopolitică asupra fostelor republici sovietice, inclusiv asupra Republicii Moldova, susțin analiștii politici de la Chișinău.

Experți: „Există bănuieli rezonabile pentru cercetarea activității de la Primăria Chișinău”

Acuzațiile lansate de Irina Gutnic, demisă din funcția de viceprimar al capitalei, ar putea avea consecințe juridice privind activitatea administrației municipale, relația acesteia cu primarul Chișinăului, Ion Ceban, și modul de funcționare a Partidului Mișcarea Alternativa Națională (MAN). Opinia aparține expertului Mihai Isac și a fost exprimată în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT de la Moldova 1.

Premierul vede „șanse mai mari ca niciodată” pentru reintegrarea regiunii transnistrene: „Nu este despre teritoriu, ci despre oameni”

Republica Moldova are acum șanse „mai mari ca niciodată” să reintegreze regiunea transnistreană, iar acest proces „nu este despre teritoriu, ci despre oameni”, susține prim-ministrul Alexandru Munteanu. Potrivit acestuia, reintegrarea regiunii transnistrene depinde în primul rând de retragerea trupelor ruse din regiune. În paralel, autoritățile de la Chișinău pregătesc mecanisme economice și administrative pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului.

Premierul Munteanu: R. Moldova are nevoie de 300 de mii de muncitori pentru a ajunge la productivitatea minimă a UE

Republica Moldova are nevoie de cel puțin 300 de mii de angajați pentru a ajunge la nivelul minim de productivitate al Uniunii Europene, în condițiile în care deficitul de forță de muncă devine una dintre principalele probleme ale economiei, susține premierul Alexandru Munteanu. Potrivit acestuia, economia moldovenească a crescut anul trecut cu 2.4%, peste estimările Fondului Monetar Internațional (FMI), iar strategia Guvernului rămâne axată pe investiții și creșterea veniturilor populației.

R. Moldova ar putea primi pentru prima dată fonduri europene de preaderare în următorul buget al UE, pentru anii 2028–2034

Republica Moldova ar putea beneficia, începând cu următorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028 - 2034, de fonduri europene de preaderare, iar Bruxellesul discută inclusiv majorarea cu 10% a fondului european destinat extinderii, a anunțat, pe 13 mai, eurodeputatul român Siegfried Mureșan, președintele delegației Parlamentul European pentru relațiile cu Chișinăul.

Protejarea flancului estic, care oferă umbrelă de securitate și R. Moldova, prioritate a NATO reafirmată la Summitul B9

Protejarea flancului estic, care oferă umbrelă de securitate și Republicii Moldova, este o prioritate a NATO, potrivit șefilor de stat și înalților oficiali reuniți, pe 13 mai, la cel de-al unsprezecelea Summit București 9. În acest context, țara noastră ar putea beneficia de sporirea sprijinului pentru securitatea sa cibernetică și modernizarea armatei, susțin experții.

Republica Moldova, menționată în Declarația comună a summitului B9 de la București

Cooperarea dintre Alianța Nord-Atlantică (NATO) și Uniunea Europeană (UE) va fi aprofundată, iar parteneriatele strategice vor fi intensificate, inclusiv cu parteneri-cheie precum R. Moldova. Angajamentele sunt stipulate în Declarația comună semnată de liderii prezenți la summitul B9, care a avut loc pe 13 mai la București. Semnatarii documentului se pronunță pentru o pace justă și durabilă în Ucraina, precizând că Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității aliaților. Reprezentantul Ungariei s-a abținut de la semnarea declarației.

Expert: R. Moldova face parte din umbrela de securitate a flancului estic

Reuniunea formatului București 9 (B9) pune pe masa liderilor regionali necesitatea unei resetări strategice. România ar trebui să își recapete influența în arhitectura regională și să transforme retorica diplomatică de sprijin pentru Chișinău într-o garanție de securitate, afirmă politologul Cătălin Gabriel Done.

Irina Gutnic părăsește MAN și atacă în instanță decizia privind revocarea sa din funcția de viceprimar al capitalei. Răspunsul lui Ion Ceban

Irina Gutnic, demisă recent din funcția de viceprimar al capitalei, acuză „un sistem” de administrare lipsit de transparență în cadrul Primăriei Chișinău și anunță că va depune un denunț la organele de drept pentru „abuz de putere”. Totodată, Gutnic va contesta în instanță decizia primarului capitalei, Ion Ceban, de a o revoca din funcție. În replică, primarul afirmă că nu va răspunde „unei doamne supărate că nu mai are funcție”.

Nicușor Dan, la Summitul B9: „O oportunitate să reafirmăm sprijinul pentru R. Moldova și Ucraina”

Lideri din 15 țări, alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-au reunit la București, în cadrul Summitului Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice. Evenimentul este co-prezidat de președintele României, Nicușor Dan, și liderul polonez, Karol Nawrocki. Summitul este o oportunitate pentru un bilanț al implementării angajamentelor privind NATO, dar și pentru a reafirma sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova, a evidențiat șeful statului român.

MAN cere demisia ministrului Apărării după cazul tragic de la Cahul. Nosatîi: „Ar fi o lipsă de responsabilitate să plec acum”

Partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN) cere demisia ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, după incidentul dintr-o unitate militară din Cahul, soldat cu moartea unui băiat de 16 ani și rănirea unui militar în termen cu vârsta de 18 ani. Formațiunea condusă de Ion Ceban susține că acesta nu este un caz izolat, ci dovada unei gestionări defectuoase a sistemului militar. În replică, ministrul anunță că nu-și va da demisia până la finalizarea anchetei.