Ilie Bolojan va efectua prima vizită în Republica Moldova în calitate de premier al României

Premierul României, Ilie Bolojan, va vizita Republica Moldova sâmbătă, 23 august. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, care a precizat că aceasta este prima vizită oficială a lui Bolojan la Chișinău în calitate de prim-ministru al României, după ce a preluat această funcție pe 20 iunie curent.

Mihai Isac: „Trebuie să evităm ca ceea ce se decide în Ucraina să devină un precedent periculos pentru R. Moldova”

Efectele negocierilor pentru încetarea războiului ruso-ucrainean pot depăși cu mult granițele Ucrainei, având un impact direct asupra securității Republicii Moldova. Expertul în spațiul Mării Negre, Mihai Isac, avertizează asupra riscurilor geopolitice generate de discuțiile dintre SUA, Uniunea Europeană, Ucraina și Rusia și subliniază necesitatea unei abordări strategice consolidate la nivel regional.

Protest la CEC: simpantizați ai PSRM solicită mai multe secții de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului. Reacția instituției

Mai mulți lideri și simpatizanți ai Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) au protestat marți, 19 august, în fața sediului Comisiei Electorale Centrale (CEC). Manifestanții și-au exprimat nemulțumirea față de intenția instituției de a reduce numărul secțiilor de votare destinate alegătorilor din regiunea transnistreană pentru scrutinul parlamentar din 28 septembrie.

Austria și Republica Moldova consolidează relațiile bilaterale prin dialog politic și proiecte comune

Ministra Federală pentru Afaceri Europene și Internaționale a Austriei, Beate Meinl-Reisinger, efectuează o vizită oficială în Republica Moldova în perioada 19 - 21 august.

Summitul de la Washington // Maia Sandu salută eforturile „monumentale” depuse de SUA și de liderii europeni pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Președinta Maia Sandu a salutat marți, 19 august, eforturile „monumentale” depuse de președintele SUA și de liderii europeni la Washington pentru a pune capăt războiului din Ucraina și a deschide calea către pace în regiune.

„Dosarul independenței”: Nicolae Țâu, mărturii despre Moldova postsovietică și jocul marilor puteri înainte de 27 august 1991

Independența Republicii Moldova nu a fost întârziată doar de presiunea Moscovei, ci și de interesele strategice ale marilor puteri. SUA și aliații occidentali nu au sprijinit imediat mișcările de eliberare ale statelor sovietice de teama instabilității nucleare. Fostul ministru de Externe din perioada anilor 1990-1993 și primul ambasador al Republicii Moldova în SUA, Nicolae Țâu, a dezvăluit, la Moldova 1, că Țările Baltice au fost exceptate în urma unui acord financiar girat de Occident, în timp ce parcursul Republicii Moldova spre independență a fost unul anevoios.

Dorin Recean, la întrevederea de rămas-bun cu ambasadorul Mažeiks: „Planul de creștere finanțat de UE ne va ajuta să construim condiții de viață europene acasă”

Uniunea Europeană a fost alături de Republica Moldova „în toate etapele importante – atât în momentele de criză, când am avut nevoie de sprijin, cât și în eforturile noastre de integrare”. Declarația a fost făcută de premierul Dorin Recean la întrevederea de rămas-bun cu șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, ambasadorul Jānis Mažeiks, care își încheie mandatul după patru ani de activitate.

„Încearcă să-i convingă pe moldoveni că aderarea la UE ar fi egală cu aderarea la un nou URSS”: reacția consilierului prezidențial Secrieru la gestul lui Lavrov din Alaska

Kremlinul deplânge prăbușirea URSS și își dorește „refacerea imperiului”, inclusiv prin reanimarea simbolisticii sovietice, așa cum a făcut ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, care a apărut în public îmbrăcat într-un pulover cu inscripția „URSS”, în timp ce se îndrepta spre summitul Trump-Putin din Alaska. De această părere este consilierul prezidențial pe domeniul apărării și securității naționale, Stanislav Secrieru.

Politolog ucrainean, despre summitul de la Anchorage: „Rezolvarea finală a problemei” – mesajul sumbru al Kremlinului după întâlnirea cu Trump

Liderul de la Kremlin și-ar dori o „rezolvare finală a problemei”, formulare care ascunde, de fapt, cerințele tradiționale ale Moscovei: recunoașterea juridică a teritoriilor ocupate, dezarmarea Ucrainei și semnarea unui acord de pace care să fixeze rezultatele războiului. De această părere este politologul ucrainean Gheorghi Cijov, care a comentat rezultatele summitului din Alaska la emisiunea SCANER de la Moldova 1.

Maia Sandu, apel pentru cetățeni în contextul amenințărilor externe: „Trebuie să fim vigilenți, să fim uniți, să ne apărăm suveranitatea”

Perioada pe care o parcurgem este una „periculoasă”, întrucât se încearcă răsturnarea ordinii mondiale și redesenarea hotarelor țărilor, susține președinta Maia Sandu. Potrivit șefei statului, rezistența R. Moldova la presiunile Rusiei, mai ales în contextul alegerilor parlamentare din toamnă, o face un „element de stabilitate în regiune". Totodată, statul nostru trebuie să fie pregătit pentru o eventuală „oportunitate geopolitică” privind scoaterea trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova.

Curtea Constituțională, în componență deplină: jurământ depus în Parlament pe fundalul protestelor opoziției

Cei cinci judecători ai Curții Constituționale – Liuba Șova, Nicolae Roșca, Domnica Manole, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc – au depus duminică, 17 august, jurământul de accedere în funcție de la tribuna Parlamentului, în prezența președintei Maia Sandu, a spicherului Igor Grosu, a 78 de deputați și a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). În timp ce majoritatea parlamentară a aplaudat fiecare magistrat care a ieșit în față să citească jurământul, opoziția a scandat: „Demisia”, „Rușine” și „Uzurpatorii”.

Incertitudine în Găgăuzia: nu a fost stabilită data alegerilor pentru Adunarea Populară și nici nu a fost constituită autoritatea electorală

Deputații locali din Găgăuzia nu au ajuns vineri, 15 august, la un numitor comun în ceea ce privește stabilirea datei alegerilor pentru Adunarea Populară. Subiectul a fost amânat pe termen nedeterminat, deși, potrivit legii, 16 august este ultima zi în care autoritățile din Găgăuzia mai pot forma autoritatea electorală din regiune și aproba data alegerilor pentru Adunarea Populară.