„Este despre viața reală”: „Caii la fereastră” - drama războiului, pe scena Teatrului „Cehov” din Chișinău

„Caii la fereastră”, binecunoscuta piesă despre război, semnată de dramaturgul român Matei Vișniec, a fost jucată în limba rusă pe scena Teatrului Anton Cehov din Chișinău. Spectacolul a ținut publicul cu sufletul la gură, aducând în prim-plan teme precum războiul, moartea, memoria și fragilitatea umană. Printr-o poveste tulburătoare, montarea invită spectatorii să reflecteze asupra consecințelor conflictelor armate și asupra felului în care războiul schimbă destine și lasă urme adânci în conștiința oamenilor.

Un șofer de camion cu suflet de artist. Cum prinde viață lemnul în mâinile lui Andrei Madan

Meșterul popular Andrei Madan din satul Cojușna, raionul Strășeni dă viață unor bucăți de lemn aparent obișnuite, pe care le transformă în personaje din povești, animale, păsări și figuri inspirate din istoria și cultura națională. Talentul l-a moștenit de la bunicul său, iar sculptura a rămas pasiunea sa de suflet, practicată inclusiv în timpul pauzelor dintre cursele de camion prin Europa.

O samă de cuvinte: „Vrie” și „siaj”, sau despre franțuzirea reziduală a limbii

Comentariile din mass media și rețelele sociale în română privind violențele stradale din Franța în ultimele zile ne amintesc o lungă serie de termeni pe care Franța revoluționară i-a presărat prin multe limbi ale Europei, româna fiind, vreme de mai bine de un secol, o țintă privilegiată.

„Plăieșii”, 37 de ani de activitate artistică: Ansamblul își spune povestea într-un volum semnat de Nicolae Gribincea

Treizeci și șapte de ani de cântec, tradiții și folclor autentic, adunați între coperțile unei cărți. Ansamblul „Plăieșii” își spune povestea într-un volum semnat de fondatorul său, Nicolae Gribincea. Lansarea a fost și un prilej de sărbătoare pentru conducătorul colectivului, care a împlinit 65 de ani și a format deja trei generații de „plăieși”.

Casa-muzeu „Dumitru Matcovschi” din Vadul-Rașcov, locul ce prezintă copilăria poetului care ar fi împlinit astăzi 87 de ani

Casa-muzeu „Dumitru Matcovschi” din satul Vadul-Rașcov, raionul Șoldănești, păstrează vie amintirea poetului, dramaturgului și academicianului care a marcat cultura Republicii Moldova. Inaugurat la 20 octombrie 2011, cu acordul scriitorului, muzeul găzduiește obiecte ale familiei, fotografii, manuscrise și cărți, readucând în atenția vizitatorilor atmosfera copilăriei sale, petrecute într-o casă tradițională de pe malul Nistrului. Marți, 20 octombrie 2026, Dumitru Matcovschi ar fi împlinit 87 de ani.

Documentarul „Prigoana din Basarabia”, premiat în California pentru contribuția la păstrarea memoriei Holocaustului romilor

Documentarul „Prigoana din Basarabia”, realizat de jurnalista și scenarista Natalia Ghilașcu, împreună cu Sergiu Ene, a obținut Premiul de Merit la cea de-a 17-a ediție a Awareness Film Festival, desfășurată în perioada 13–18 octombrie la Santa Monica, California, SUA.

Locuitorii din sudul țării au parte de spectacole, întâlniri, discuții. Teatrul din Cahul găzduiește Festivalul Internațional „Teatru fără frontiere”

În aceste zile, teatrul din Cahul și-a deschis larg porțile. „Aripile Copilăriei” este genericul ediției din acest an a Festivalului Internațional „Teatru fără frontiere”, care va fi găzduit, până pe 26 octombrie, de Teatrul „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul.

O samă de cuvinte: Lumina vine din Balcani… odată cu moaștele

„Moaște”… „lumină”… De unde vin vorbele astea? Originea cuvintelor a fascinat dintotdeauna, încă din cele mai vechi timpuri, iar în dialogul «Cratylos» Platon încearcă să deslușească dacă limbajul și cuvintele țin de o convenție pură (cuvintele capătă forma pe care le-o dăm prin acordul oamenilor); sau dacă vorbele au o origine naturală (fiecare lucru posedă un nume „corect”, care îi aparține prin natura sa).

De la arhitectură la personalități marcante: Chișinăul interbelic, în centrul unei expoziții vernisate la Parlament

Chișinăul interbelic, cu viața sa culturală efervescentă, personalitățile marcante și transformările urbane, este readus în atenția publicului printr-o expoziție de carte și fotografie găzduită de Parlamentul Republicii Moldova. Intitulată „Spiritul Chișinăului interbelic. Cărți, oameni, locuri și ritmuri urbane”, expoziția reunește volume și monografii, inclusiv cărți rare, precum și imagini din perioada 1918–1940, care ilustrează evoluția capitalei și viața cotidiană de acum aproape un secol.

Memoria lui Grigore Vieru, păstrată vie la Hâncești. Bustul poetului, inaugurat pe Aleea Clasicilor

Bustul poetului Grigore Vieru a fost inaugurat pe Aleea Clasicilor din orașul Hâncești, în cadrul unui eveniment dedicat memoriei și operei unuia dintre cei mai importanți reprezentanți ai literaturii române din Republica Moldova. Inițiativa face parte dintr-un proiect mai amplu al familiei Vieru, care își propune să păstreze vie memoria poetului și să aducă opera sa mai aproape de oameni.

Hora moldovenească, celebrată în Italia. Un mural inaugurat la faimosul muzeu în aer liber Borgo Universo

Tradiția moldovenească a prins viață într-un mural dedicat horei, inaugurat la Borgo Universo, un muzeu în aer liber situat în localitatea medievală Aielli, regiunea Abruzzo din Italia.

O samă de cuvinte | După „supat”: surparea limbii și supușenia lexicală

Numai ce-am supat (a supa = a cina) ieri seară, că mi-a trecut pe sub ochi („subochi”?) această oroare grafică: Academia Română a introdus în DOOM 3, dicționarul acela care-și merită acronimul (doom e în engleză = pieire, pierzanie, iar DOOMsday este ziua Judecății de Apoi) presupusul regionalism suspect: „supat” (sub_pat, pentu cine n-a priceput), ba chiar aflăm că ar fi substantiv neutru, cu pluralul monstruos: „supaturi”.