Revista presei internaționale: Continuarea tensiunilor din Orientul Mijlociu după ce Israelul a declanșat primele operațiuni terestre împotriva grupării isalmiste Hamas din Fâșia Gaza; Summit-ul de pace organizat de autoritățile de la Kiev în Malta
Presa internațională relatează despre tensiunile în continuă creștere din Orientul Mijlociu după ce Israelul a declanșat primele operațiuni terestre împotriva grupării isalmiste Hamas din Fâșia Gaza. Un alt eveniment analizat de publicațiile internaționale este summit-ul de pace organizat de autoritățile de la Kiev în Malta, pentru a aborda soluționarea pașnică a războiului ruso-ucrainean. Lidia Petrenco a urmărit ce scriu cele mai importante publicații și vine cu detalii.
„A început Israelul efectiv invazia în Gaza?” – se întreabă și răspunde Deutsche Welle, precizând că Israelul a început o ofensivă terestră în Fâșia Gaza, dar nu este clar dacă manevrele marchează începutul oficial al unei invazii. Anunțurile de vineri cu privire la ofensiva terestră a Israelului în Gaza au gravitat în jurul unor declarații voalate ale oficialilor israelieni, observă Deutsche Welle. ”Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că armata sa se extinde în Gaza și că „a doua etapă” a războiului a început. Dar încă nu este clar dacă acesta este începutul invaziei la scară largă promise de Israel după atacurile Hamas”, transmite Deutsche Welle.
Veronika Poniscjakova, expert militar expert militar la Universitatea din Portsmouth din Marea Britanie, a explicat într-un interviu acordat jurnaliștilor de la Deutsche Welle de ce crede că Benjamin Netanyahu a fost „destul de reticent în acest moment” să numească ofensiva drept ”invazie la scară largă”. „Cred că această operațiune terestră creează condiții pentru ceea ce ar putea urma. Ar putea fi începutul unei serii de mici incursiuni urmată de o mare invazie, dar evoluția operațiunilor militare va depinde de moralul și de percepția aliaților și israeliaenilor înșiși asupra situației din regiune”, e de părere expertul militar intervievat de Deutsche Welle.
Prin operațiunea terestră în Fâșia Gaza, Israelul a „depășit liniile roșii”, ceea ce „ar putea forța întreaga lume să ia măsuri”, citează CNN declarațiile președintelui Iranului Ebrahim Raisi. Publicația subliniază că Statele Unite au avertizat în același timp despre un „risc ridicat” de extindere a conflictului în Orientul Mijlociu. Experții intervievați de CNN spun că Iranul se teme de fapt, să fie târât în război, dar ar putea să nu dețină controlul deplin asupra milițiilor pe care le sprijină în regiune - precum este grupul paramilitar libanez Hezbollah. Pe măsură ce Hamas continuă să sufere pierderi grele, aceste grupări ar fi gata să intervină în conflict indiferent de ceea ce va decide Teheranul, spun analiștii pentru CNN.
„Statele Unite și fantoma soluției celor două state” – e titlul unui articol din ziarul Le Monde. În același mod în care invazia rusă a Ucrainei a schimbat prioritățile americane, atacul Hamas asupra Israelului a forțat Casa Albă să se reorienteze asupra Orientului Mijlociu, scrie autorul articolului. Conflictul israeliano-palestinian a fost considerat o cauză pierdută, o criză care nu putea fi rezolvată, iar acum prezintă riscuri serioase de expansiune regională. În condițiile în care procesul de normalizare a relațiilor Israelului cu Arabia Saudită este înghețat, din punct de vedere diplomatic, Statele Unite se trezesc izolate în sprijinul public necondiționat pentru Israel, conchide autorul articolului din ziarul francez Le Monde.
Publicațiile internaționale scriu și despre creșterea urii față de evrei în lumea musulmană, relatând despre asaltul de aseară asupra aeroportului din capitala republicii Daghestan din Federația Rusă. Presa rusă transmite că în urma anunțului privind sosirea unui avion de la Tel Aviv, zeci de bărbați musulmani au pătruns cu forța în aeroportul Makhachkala, în căutarea frenetică de cetățeni israelieni. Potrivit RIA Novosti, câteva sute de oameni au luat parte la revolte. Mai târziu, Ministerul Sănătății din Daghestan a raportat că peste 20 de persoane au fost rănite în timpul tulburărilor. 10 dintre ei au fost internați, dintre care doi în stare extrem de gravă. Printre victime se numără atât civili, cât și ofițeri de poliție.
Publicația franceză Liberation observă că incidentul s-a soldat cu victime chiar dacă Israelul a cerut Rusiei să „protejeze toți cetățenii israelieni și toți evreii”.
Un alt eveniment despre care relatează presa e summit-ul internațional organizat în Malta de Kiev pentru a aborda soluționarea pașnică a războiului ruso-ucrainean. BBC notează că evenimentul s-a desfășurat în spatele ușilor închise la nivelul consilierilor de politică externă. Au fost prezente delegații din 66 de țări din întreaga lume, care au discutat „formula păcii” propusă de Kiev. Potrivit BBC pentru Ucraina este important să atragă cât mai multe state pentru a obține sprijin nu numai din partea aliaților săi tradiționali din Vest, ci și din partea așa-numitului Sud Global. Printre participanții la summit-ul din Malta s-au numărat aliații occidentali ai Kievului, precum și Turcia, care s-a oferit ca mediator între Ucraina și Rusia. BBC sublinază că delegația Chinei a lipsit de la reuniune după ce participase la precedentul summit de pace privind Ucraina, care a avut loc în Arabia Saudită. Absența Beijingului e importantă în condițiile în China rămâne una dintre puținele țări mari din lume care continuă să mențină relații strânse cu Rusia după invadarea Ucrainei, notează BBC.
Noul președinte al Camerei Reprezentanților din Statele Unite, Mike Johnson, e gata să promoveze urgent prin Congres un pachet de ajutor pentru Israel separat de cel prevăzut pentru Ucraina. Mike Johnson a declarat pentru Fox News că un proiect de rezoluție privind ajutorul acordat Israelului va fi introdus în Camera Reprezentanților săptămâna aceasta. „Sunt o mulțime de lucruri diferite care se întâmplă în lume, cărora trebuie le acordăm atenție. Dar acum, ceea ce se întâmplă în Israel necesită o atenție imediată și trebuie să evidențiem acest subiect și să punem în aplicare o soluție”, a spus Johnson în interviul acordat Fox News. Președintele Joe Biden cere Congresului să aprobe un pachet de 106 miliarde de dolari, cea mai mare parte fiind ajutor militar pentru Ucraina și restul pentru Israel, Taiwan și alți aliați ai SUA, notează publicațiile americane.
Confruntate cu războaiele din Orientul Mijlociu, cu cel ruso-ucrainean și cu un Război Rece care se profilează cu China, Statele Unite încep să pară extenuate, scrie Bloomberg. Publicația americană notează că ”industria de apărare din SUA încearcă să producă suficiente obuze de artilerie pentru ca Ucraina să continue să reziste Rusiei. Pentagonul bombardează ținte în Siria, trimițând forțe de apărare aeriană în regiune pentru a-și proteja trupele în cazul în care războiul Israelului împotriva Hamas provoacă mai multe atacuri inamice. Taiwan, un alt aliat american, a crescut comenzile pentru arme americane... Ceșterea provocărilor simultane limitează capacitatea SUA de a răspunde problemelor geopolitice pe fondul disputelor cu Moscova și Beijingul, la care se adaugă tensiunile din Orientul Mijlociu”, scrie Bloomberg.
Aceeași problemă complexă cu care se confruntă Statele Unite e comentată și de publicația The Wall Street Journal. Ziarul scrie că oficialii occidentali sunt îngrijorați de faptul că pe măsură ce Israelul intră în război, iar Occidentul sprijină Ucraina împotriva agresiunii militare ruse, Statele Unite s-ar putea confrunta cu o penurie de obuze de artilerie și alte arme. "Desigur, există îngrijorări cu privire la concurența pentru resursele militare din cauza capacității de producție limitate. În Europa și Statele Unite va fi nevoie de o capacitate mai mare de producție ", spune Göran Måran Mårtensson, director general al Agenției Suedeze de Echipamente de Apărare, citat de The Wall Street Journal.
„Politicienii au cerut companiilor de apărare să-și extindă capacitatea și să accelereze producția, dar reprezentanții din industrie spun că vor asigurări că cererea nu va scădea după încetarea ostilităților, determinând companiile să reducă investițiile, așa cum s-a întâmplat în trecut”, conchide The Wall Street Journal.
