Cetățenii moldoveni vizați de sancțiuni internaționale ar putea fi trași la răspundere penală. Principalele prevederi ale proiectului de lege care va fi supus votului în lectură finală
Cetățenii Republicii Moldova vizați de sancțiunile internaționale ar putea fi trași la răspundere penală, potrivit unor amendamente elaborate de deputații Partidului Acțiune și Solidaritate. Acestea urmează să fie examinate în ședința de joi, 16 mai, a Legislativului. Modificările sunt propuse în contextul în care mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova au ajuns în lista sancțiunilor internaționale. Potrivit documentului, Serviciul Fiscal și Agenția Servicii Publice este inclusă în lista autorităților care vor fi informate de către Serviciul de Informații și Securitate, imediat ce anumite persoane vor fi incluse în această listă.
Într-un interviu pentru Radio Moldova deputatul PAS, Vasile Grădinaru a menționat că în țara noastră există atât „persoane fizice cât și grupări criminale clasice sau deghizate în partide” care încearcă diverse acțiuni ilegale împotriva statului, inclusiv să răstoarne ilegal guvernarea. Pentru a preveni și a combate aceste fenomene, au fost aprobate mai multe modificări legislative, inclusiv a fost votată Legea 25 în anul 2016 care aplică măsurile restrictive internaționale pe teritoriul Republicii Moldova. Ulterior, au fost operate mai multe modificări.
„Persoanele care reușesc să părăsească Republica Moldova au avut două posibilități să părăsească țara unul legal și altul ilegal. Unul din metodele ilegale era faptul că nu exista conlucrare în instituțiile deoarece nu exista accesul la informații. Odată ce va intra această modificare a legii, în decurs de 3 zile SIS va informa în mod automat Serviciul Fiscal, ASP și nu va fi posibil. A doua cale este prin regiunea transnistreană, este o modalitate ilegală de traversare a frontierei și se încearcă ilegal a traversa prin acea regiune. Din perioada războiului de agresiune a Federației Ruse este un pic mai complicat pentru că aceste persoane, pentru că frontiera este mult mi bine păzită în acea regiune, dar tot ce depinde de noi ca și Republica Moldova noi trebuie să închidem orice portiță”, a declarat Vasile Grădinaru.
Deputații propun și o derogare de la Codul Administrativ, iar aplicarea sancțiunilor internaționale va fi executorie din momentul intrării în vigoare și nu va putea fi suspendată prin decizia autorităților publice sau acte judecătorești.
De asemenea, potrivit amendamentelor propuse de PAS, în organul suprem din Republica Moldova care supraveghează implementarea acțiunilor restrictive, care este Consiliul Interinstituțional de Supervizare, a fost inclusă și Banca Națională a Moldovei. Potrivit lui Grădinaru, în prezent BNM nu are reprezentanți acolo, deși, spune el, are cele mai mari pârghii în domeniul financiar bancar.
„Sunt tranzacții internaționale în care, de exemplu, o campanie care se ocupă de dulciuri, vinde echipamente medicale, iar o persoană fizică sau juridică din Republica Moldova transferă 100 de procente avans. Este evident că este o spălare de bani și că niciodată acel echipament nu va ajunge în Republica Moldova, doar că este vorba niște tranzacții fictive.”
Totodată, măsuri restrictive vizate în inițiativa legislativă mai presupun și blocarea fondurilor și resurselor economice. Or, persoanele care acționează împotriva statului Republica Moldova trebuie lipsiți de posibilitatea de a plăti protestatarii, acțiunile de propagandă și dezinformare, de a cumpăra voturi în cadrul scrutinelor și de a finanța ilegal partidele politice.
Proiectul de lege, care ar urma să fie votat pe 15 mai în lectură finală, nu prevede o nouă sancțiune de a retrage cetățenia Republicii Moldova, sunt incluse, mai degrabă, câteva aspecte tehnice, a mai precizat Vasile Grădinaru. Asta după ce în societate s-a speculat că cetățenia ar putea fi retrasă în anumite acțiuni ilegale.
„Tot ceea am vrut noi să prevedem în proiect este de a prevedea anumite atribuții ale ASP-ului și a SIS-ului în situația în care există temeiuri pentru retragerea cetățeniei. În acest proiect am vrut să menționăm câteva aspecte tehnice care vor fi aplicate în conformitate cu Legea 1024 din 200 cu privire la cetățenie. Acolo sunt prevăzute motivele de retragere a cetățeniei, atribuțiile instituțiilor în acest proces și multe alte prevedere. Prin prezenta lege nu aplicăm o nouă sancțiune în calitate de măsură restrictivă internațională, ci doar elucidăm anumite aspecte particulare legate de retragerea cetățeniei”.
Pe de altă parte, Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției a emis un raport de expertiză care subliniază vulnerabilitățile proiectului de lege privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale și în Republica Moldova. Iar, una dintre acestea ar fi tocmai aspectul privind retragerea cetățeniei. Lilia Ioniță, juristă la Centrul de analiză și prevenire a corupție afirmă că
„S-a considerat că această prevedere este destul de vulnerabilă și afectează drepturile fundamentale ale omului, ale cetățenilor Republicii Moldova pentru că e vorba despre niște temeiuri foarte ambigue și probabil care ar putea să fie aplicate arbitrar atunci când se va dori retragerea cetățeniei unei persoane. La fel, s-a considerat că este o încălcare a prezumției nevinovăției, pentru că simpla includere unor persoane care sunt aplicate aceste măsuri restrictive internaționale nu ar trebui să servească temei pentru o sancțiune atât de gravă ca să fie retrasă cetățenia”.
În plus, potrivit expertizei realizată de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, nota informativă a proiectului conține o serie de explicații privind modificările propuse, dar lipsesc informații despre aplicarea de facto a legislației în domeniu.
„Numărul de persoane fizice/juridice vizate, evoluția cazurilor și impedimentele concrete apărute, deficiențe semnalate de entitățile (autoritățile) competente, organele de aplicare a legii, instanțele de judecată, organele de executare etc. De asemenea, nota informativă nu argumentează necesitatea și legalitatea aplicării măsurilor restrictive față de cetățenii Republicii Moldova, chiar și în ipoteza că aceștia s-ar afla în afara țării și ar deține concomitent și alte cetățenii”.
În octombrie 2022, Departamentul de Finanțate al Statelor Unite ale Americii a impus sancțiuni internaționale pentru oligarhii moldoveni fugari Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc. Instituția anunțase atunci că aceștia sunt sancționați pentru „acțiuni legate de corupție sistemică și interferență în alegerile din Republica Moldova, cea din urmă fiind susținută de Kremlin”. Totodată, SUA au sancționat șapte persoane afiliate serviciilor secrete rusești, implicate în destabilizarea situației din Republica Moldova
La 28 aprilie 2023, UE a instituit, la cererea Republicii Moldova, un cadru de măsuri restrictive specifice împotriva persoanelor răspunzătoare pentru sprijinirea sau punerea în aplicare a unor acțiuni care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea țării. Acestea îi vizau atât pe cei doi fugari, Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, cât și deputata fostului Partid Șor, declarat neconstituțional, Marina Tauber și fostul șef-adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc.
La scurt timp după acesta și Canada a aprobat o listă de persoane care vor fi sancționate pentru că ar fi colaborat cu Rusia. Pe lângă cei vizați de sancțiuunile europene, Ottawa l-a inclus și pe Vladimir Andronachi, Veaceslav Platon și Constantin Botnari. Pe lista de sancțiuni a fost inclus și Partidul Politic „Șor”.
Ulterior, Canada a extins lista persoanelor care încearcă să destabilizeze situația din Republica Moldova, printre care mai mulți ex-membri ai fostului partid Șor.
În luna februarie a acestui an, Consiliul Uniunii Europene a anunțat că alte șase persoane ar urma să fie sancționate, printre care Victor Petrov, adjunctul guvernatoarei autonomiei găgăuze Evghenia Guțul, și Dumitru Chitoroagă, proprietarul unor canale de televiziune din Republica Moldova, a căror licență a fost suspendată.
„Eforturile de destabilizare a Republicii Moldova au crescut semnificativ de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale UE”, potrivit unui comunicat al Consiliului European.
UE și-a exprimat în de mai multe ori sprijinul său pentru Republica Moldova, inclusiv pentru reziliența, securitatea, stabilitatea, economia și aprovizionarea cu energie ale acestei țări care se confruntă cu activități destabilizatoare la care instigă actori externi.
Citește și:
Lista oligarhilor moldoveni supuși sancțiunilor americane ar putea fi extinsă
Janis Mazeiks: Lista persoanelor sancționate de Uniunea Europeană ar putea fi extinsă
