Revista presei internaționale // Previziuni privind viitoarele relații ale Europei cu SUA
După revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, presa internațională face previziuni privind viitoarele relații ale Europei cu Statele Unite. Mai multe publicații trag concluzii în acest sens, pe baza declarațiilor de ultimă oră ale unor oficiali occidentali îngrijorați de viitoarele relații transatlantice. Presa străină atrage atenția și asupra eforturilor administrației de la Washington de a găsi soluții echitabile pentru a pune capăt războiului ruso-ucrainean, după eventuale negocieri ale Statelor Unite cu Moscova.
Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, dă semne de optimism precaut privind viitoarele relații ale Europei cu Statele Unite în timpul administrației noului președinte american Donald Trump, observă Reuters. Agenția de presă trage aceste concluzii pe baza declarațiilor făcute de Scholz la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde a subliniat importanța menținerii calmului în fața incertitudinii globale, chiar dacă a numit în general „bune negocierile preliminare ale europenilor cu administrația lui Donald Trump”.
În schimb, liderul creștin-democraților germani, Friedrich Merz - candidatul cu cele mai mari șanse de a deveni viitorul cancelar al Germaniei - îndeamnă Europa să acționeze și să elaboreze o strategie de cooperare cu noul președinte american Donald Trump, transmite Euractiv. Publicația face referire la declarațiile făcute de Merz într-un interviu acordat radiodifuzorului german Deutschlandfunk. Liderul Uniunii Creștin-Democrate, care conduce clar în sondaje înaintea alegerilor parlamentare anticipate de la sfârșitul lunii viitoare, a respins ideea că relațiile cu SUA vor fi acum dominate de extrema dreaptă europeană. În ciuda faptului că Trump a invitat mai mulți politicieni europeni de extremă dreapta la inaugurarea sa, Merz nu crede că relațiile cu SUA vor fi acum dominate de lideri precum Giorgia Meloni din Italia sau Viktor Orbán din Ungaria. Trump va coopera cu toți liderii politici, dacă asta va fi în interesul SUA, a spus, citat de Euractiv, politicianul german.
Interesele europene nu reprezintă o prioritate absolută pentru SUA, iar Europa ar trebui să se implice mai mult în propria apărare și în sprijinirea rezistenței ucrainene. Potrivit RFI, acesta a fost unul dintre principalele mesaje transmise ieri de președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Forumul Economic Mondial de la Davos. În timpul discursului său, Zelenski a remarcat, citat de site-ul aceluiași post de radio, că la viitoarele discuții cu Donald Trump despre încheierea războiului ruso-ucrainean, președintele rus Vladimir Putin ar urma să înainteze condiții inacceptabile pentru Kiev, și anume reducerea semnificativă a contingentului armatei ucrainene și refuzul țării de a adera la NATO. Mai multe publicații subliniază că aceste pretenții ale Moscovei au fost dezvăluite recent de oficiali de la Moscova pentru agenția Bloomberg. Aceleași surse au afirmat că Rusia va insista să-și mențină controlul asupra a 20% din teritoriul Ucrainei, inclusiv asupra peninsulei Crimeea. Potrivit agenției Bloomberg, în contextul încercărilor Kievului de a obține garanții de securitate după încheierea unui eventual armistițiu, Kremlinul nu se opune livrărilor de arme occidentale în Ucraina. Totuși, conform condițiilor Moscovei, Ucraina nu ar trebui să folosească aceste arme pentru a-și recuceri teritoriile pierdute sau pentru a ataca Rusia. După cum notează Bloomberg, poziția Moscovei a devenit vizibil mai dură în ultimul an. Anterior, Putin admitea posibilitatea aderării Ucrainei la NATO în viitor, dar consolidarea poziției armatei ruse pe câmpul de luptă a încurajat Kremlinul să înainteze condiții mai dure, conchide Bloomberg.
Financial Times își concentrează atenția asupra declarațiilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, făcute la Davos, cu privire la necesitatea de a fi trimiși în Ucraina sute de mii de pacificatori din Uniunea Europeană după încheierea războiului, pentru a preveni un nou atac al Rusiei. Publicația subliniază că Zelenski a afirmat că 200.000 de militari europeni ar fi minimul necesar pentru atingerea acestui obiectiv. Membrii europeni ai NATO dispun oficial de 1,9 milioane de soldați, dar în realitate le va fi dificil să trimită mai mult de 300.000 de soldați în Ucraina, estimează Financial Times, accentuând că va fi nevoie de luni de zile pentru a antrena acest contingent de militari. Publicația britanică amintește că în prezent, țările europene poartă discuții privind trimiterea unui contingent militar în Ucraina în cazul în care războiul cu Rusia se oprește sau îngheață. Sursele Reuters au declarat anterior că pentru începerea unei asemenea misiuni ar fi nevoie de cel puțin 40.000 de soldați, care s-ar baza pe contingente din opt țări, inclusiv Germania, Marea Britanie, Franța, Italia și Polonia. În același timp, serviciile de securitate europene consideră că va fi nevoie de 100.000 de soldați pentru a proteja Ucraina de o repetare a agresiunii ruse, susțin aceleași surse.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei este „foarte probabilă” dacă Moscova refuză negocierile pentru încheierea războiului ruso-ucrainean, relatează Kyiv Independent. Trump a precizat, citat de agenția ucraineană de presă, că preconizează să discute în curând cu președintele rus Vladimir Putin și este dispus să se întâlnească cu acesta „oricând va dori partea rusă”. Trump a subliniat că „președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, dorește pace, dar a adăugat că „pentru tango sunt necesari doi”. De asemenea, Trump a menționat că SUA analizează continuarea ajutorului militar pentru Ucraina. În plus, președintele american a afirmat că, în discuția sa recentă cu liderul chinez Xi Jinping, i-a cerut acestuia să ajute la încheierea războiului ruso-ucrainean”, mai scrie Kyiv Independent.
Între timp, recentele sancțiuni americane impuse Rusiei de administrația fostului președinte Joe Biden au provocat cea mai puternică scădere din ultimul an a livrărilor de petrol rusesc pe mare, constată The Moscow Times. Potrivit publicației, în primele trei săptămâni ale acestui an, exportul petrolului rusesc a scăzut cu 10% față de media celui înregistrat anul trecut. Ultimele sancțiuni impuse la 10 ianuarie de SUA și apoi de Marea Britanie au afectat semnificativ așa-numita flotă fantomă a navelor rusești care exportau petrol ocolind sancțiunile occidentale, remarcă The Moscow Times. În prezent, multe dintre aceste nave plutesc în derivă fără a putea descărca petrolul rusesc în porturile de destinație, iar India și alte țări au început să caute alternative pentru aprovizionarea cu petrol, mai scrie publicația. The Moscow Times precizează că e vorba de efectele ultimelor sancțiuni americane impuse de administrația Biden la sfârșit de mandat pentru a reduce veniturile Rusiei din exportul de petrol, care o ajută să-și finanțeze mașinăria de război.
Noul secretar american de stat, Marco Rubio, a declarat într-un interviu pentru CBS News că încheierea războiului ruso-ucrainean va deveni „politica oficială” a SUA sub conducerea lui Donald Trump. Rubio a subliniat că acest conflict, început de Rusia, a ajuns într-un impas devastator, iar Ucraina plătește cel mai mare preț. El a afirmat că administrația americană va face tot posibilul pentru a pune capăt acestui conflict. Scopul președintelui american Donald Trump nu este doar oprirea temporară a războiului, ci asigurarea stabilității pe termen lung, a subliniat Marco Rubio pentru CBS News.
Israelul e gata să transmită Ucrainei armament rusesc capturat de armata israeliană de la inamicii săi din Liban și din alte regiuni ale Orientului Mijlociu, transmit agențiile internaționale de presă. Acestea fac referire la un anunț al ambasadorului Ucrainei în Israel, Evghenii Korniiciuk, făcut după discuții purtate cu ministrul adjunct de externe de la Tel Aviv, Sharren Haskel. Deutsche Welle notează că partea ucraineană a numit inițiativa Israelului drept un pas important, care confirmă că Ucraina și Israelul sunt supuse acelorași amenințări. La întrevedere a fost abordată și cooperarea militară între Iran și Rusia, care, potrivit ambasadorului ucrainean, citat de Deutsche Welle, reprezintă o amenințare pentru securitatea națională a ambelor țări.
Noile autorități din Siria au anulat acordul de gestionare a portului maritim Tartus, semnat în 2019 cu compania rusă „Stroittransgaz”. Informația a fost confirmată de către directorul administrației vamale din Tartus, Riad Joudi, într-un intrviu acordat publicației siriene Alwatan. El a subliniat că veniturile portului vor fi utilizate în interesul statului sirian. Alwatan amintește că acordul prevedea investiții de peste 500 de milioane de dolari pentru modernizarea portului, iar în Tartus se află o bază militară rusă importantă. Aceeași publicație precizează că decizia de anulare a acordului de gestionare a portului maritim Tartus survine după ce regimul Bashar al-Assad, susținut de Moscova, a căzut la sfârșitul anului 2024, iar Rusia a stabilit contacte directe cu noile autorități siriene. Moscova speră să mențină baze militare în Siria, inclusiv la Tartus și la Hmeimim, mai scrie Alwatan.
