Verdictul Curții de Apel: Șepeli, cercetat pentru atentate în Ucraina, scapă de executarea pedepsei pentru droguri

Curtea de Apel Centru a anulat decizia prin care Nicolae Șepeli urma să execute încă aproape opt luni de închisoare din condamnarea pentru trafic de droguri în Rusia, după revocarea grațierii prezidențiale acordate în 2022. Hotărârea irevocabilă a fost pronunțată pe 3 iulie 2026, după ce instanța de apel a stabilit că Judecătoria Chișinău nu avea motive să dispună reluarea executării pedepsei prin procedura aplicată.
Șepeli rămâne în arest într-un alt dosar penal, în care este vizat pentru presupusa pregătire a unor atentate împotriva unor oficiali ucraineni.
Judecătoria Chișinău dispusese, în aprilie 2026, executarea restului de 7 luni și 25 de zile din pedeapsa lui Șepeli, la demersul administrației Penitenciarului nr. 13, după ce președinta Maia Sandu semnase un decret de revocare a grațierii acordate acestuia în 2022.
Prin recurs, avocatul lui Nicolae Șepeli a solicitat anularea încheierilor Judecătoriei Chișinău, argumentând că legislația Republicii Moldova nu prevede posibilitatea revocării unei grațieri deja acordate și un mecanism legal pentru reluarea executării unei pedepse după stingerea acesteia prin grațiere.
Totodată, avocatul a invocat că decretul prezidențial de revocare a grațierii este contestat în instanța de contencios administrativ, că Penitenciarul nr. 13 nu era instituția competentă să solicite reluarea executării pedepsei și că Șepeli fusese recunoscut anterior drept victimă a traficului de persoane, aspect care, în opinia apărării, trebuia luat în considerare.
Curtea de Apel Centru a dat câștig de cauză apărării pe 3 iulie, constatând că Judecătoria Chișinău a acționat „pripit și nejustificat”, depășind limitele atribuțiilor conferite de lege judecătorului de instrucție în faza executării hotărârilor penale.
„Colegiul penal reține că în cauza dată nu se identifică neclarități cu privire la termenul pedepsei care urmează a fi executat de condamnatul Șepeli Nicolae. Din conținutul actelor anexate la materialele cauzei, rezultă atât termenul total al pedepsei, cât și partea rămasă neexecutată, astfel încât nu se justifică intervenția instanței pentru stabilirea acestor aspecte”, se arată în decizia Curții de Apel Centru.
Instanța a precizat că procedura legală poate fi folosită doar pentru a lămuri neclaritățile din decizie, nu pentru a schimba modul de executare a pedepsei.
În consecință, Curtea de Apel Centru a respins ca nefondat demersul directorului Penitenciarului nr. 13 privind soluționarea chestiunilor apărute în procesul executării pedepsei în privința lui Nicolae Șepeli, casând integral ambele încheieri ale Judecătoriei Chișinău.


Amintim că Nicolae Șepeli a fost condamnat inițial în Federația Rusă pentru trafic de droguri, iar ulterior condamnarea a fost recunoscută și adaptată de instanțele din Republica Moldova, fiind stabilită o pedeapsă de 11 ani de închisoare. În 2021, pedeapsa i-a fost redusă cu 1.588 de zile, după ce instanța a constatat că fusese deținut în condiții inumane. În aprilie 2022, Șepeli a fost grațiat, prin decret prezidențial, pentru partea rămasă neexecutată a pedepsei.
În luna februarie 2026, serviciile speciale din Ucraina și Republica Moldova au dejucat un plan al serviciilor secrete rusești care prevedea asasinarea a cel puțin cinci personalități publice ucrainene. Șepeli a fost identificat drept recrutorul grupării, care utiliza platforma Telegram pentru a primi instrucțiuni de la „curatori” ruși. Pe 19 februarie 2026, imediat după reținerea sa, președinta Maia Sandu a semnat decretul de revocare a grațierii.
Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a menționat anterior că grațierea din 2022 a fost acordată la solicitarea fostului procuror general Alexandr Stoianoglo, care i-ar fi schimbat lui Șepeli statutul din „traficant de droguri” în „victimă a traficului de ființe umane”.
Stoianoglo a declarat că Procuratura Generală a solicitat, în martie 2021, grațierea a șase persoane identificate drept victime ale traficului de ființe umane, iar Președinția ar fi decis ulterior să grațieze doar o singură persoană.
**CITIȚI ȘI: **